Lege nr. 80/1995
din 11/07/1995
privind
statutul cadrelor militare
*
Versiune actualizata la data de 29/06/2007
___________
*Text
actualizat la data de 29.06.2007. Actul include modificările din
următoarele acte:
- Legea nr. 29/2000
- O.G. nr. 88/2001
- O.U.G. nr. 69/2001
- O.U.G. nr. 182/2001
- O.U.G. nr. 90/2001
- Legea nr. 652/2001
- O.U.G. nr. 169/2002
- Legea nr. 478/2002
- Legea nr. 516/2003
- Legea nr. 520/2003
- O.U.G. nr. 4/2004
- Legea nr. 286/2004
- Decizia Curţii
Constituţionale nr. 90/2005
- O.U.G. nr. 60/2005
- Legea nr. 310/2005
- Legea nr. 18/2006
- O.U.G. nr. 9/2006
- Decizia Curţii
Constituţionale nr. 384/2006
- Legea nr. 81/2007
- O.U.G. nr. 77/2007.
- Potrivit art. 87 alin.
(3) din Legea nr. 29/2000, denumirea Ordinul "Meritul Militar",
menţionată în Legea nr. 80/1995, se înlocuieşte cu denumirea
"Semnul onorific".
- Potrivit pct. 5 din Anexa
la O.G. nr. 88/2001, Legea nr. 80/1995 se va modifica corespunzător
prevederilor acestei ordonanţe.
- Potrivit art. II alin.
(1) din O.U.G. nr. 90/2001, în tot cuprinsul Legii nr. 80/1995, termenul
"sergent", respectiv "sergenţi", se înlocuieşte,
pentru Ministerul Apărării Naţionale, cu termenul
"caporal", respectiv "caporali".
- Potrivit art. II alin.
(2) din O.U.G. nr. 90/2001 (astfel cum a fost modificată prin Legea nr.
652/2001) dispoziţiile art. 55, 58, 63 şi 64 din Legea nr. 80/1995,
precum şi orice alte dispoziţii care contravin prevederilor acestei
ordonanţe de urgenţă nu se aplică în Ministerul
Apărării Naţionale.
Parlamentul
României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înţelege
cetăţenii români cărora li s-a acordat grad de ofiţer,
maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregătirea lor
militară şi de specialitate, în condiţiile prevăzute de
lege.
(2) Cadrele militare sunt în serviciul naţiunii.
Art. 2. - Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt
constituite în corpul subofiţerilor, corpul maiştrilor militari
şi corpul ofiţerilor.
Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhică, sunt:
A. Subofiţeri:
a) sergent major;
b) plutonier;
c) plutonier major;
d) plutonier adjutant;
e) plutonier adjutant şef.
B. Maiştri militari:
a) maistru militar clasa a IV-a;
b) maistru militar clasa a III-a;
c) maistru militar clasa a II-a;
d) maistru militar clasa I;
e) maistru militar principal.
C. Ofiţeri:
a) ofiţeri cu grade inferioare:
- sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina
militară;
- locotenent;
- căpitan;
b) ofiţeri cu grade superioare:
- maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviaţia
şi marina militară;
- locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru cei
din aviaţia şi marina militară;
- colonel, respectiv comandor pentru cei din aviaţia şi
marina militară;
c) generali şi amirali, prevăzuţi la alin. 21
paragraful B lit. c);*
Gradele cadrelor militare în ordinea lor
ierarhică în Ministerul Apărării Naţionale sunt:
A.
Maiştri militari
şi subofiţeri:
a) maistru militar clasa a V-a, respectiv sergent;
b) maistru militar clasa a IV-a, respectiv sergent-major;
c) maistru militar clasa a III-a, respectiv plutonier;
d) maistru militar clasa a II-a, respectiv plutonier-major;
e) maistru militar clasa I, respectiv plutonier adjutant;
f) maistru militar principal, respectiv plutonier adjutant
principal;
B. Ofiţeri:
a) ofiţeri cu grade inferioare:
-
sublocotenent, respectiv aspirant, pentru cei din arma marină;
-
locotenent;
-
căpitan;
b) ofiţeri cu grade superioare:
- maior, respectiv locotenent-comandor, pentru cei din arma
aviaţie şi arma marină;
- locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor, pentru cei
din arma aviaţie şi arma marină;
- colonel, respectiv comandor, pentru cei din arma aviaţie
şi arma marină;
c) generali şi amirali:
- general de
brigadă - cu o stea, respectiv general de flotilă aeriană - cu o
stea, pentru cei din arma aviaţie şi contraamiral de flotilă -
cu o stea, pentru cei din arma marină;
- general-maior - cu două stele, respectiv contra-amiral - cu
două stele, pentru cei din arma marină;
- general-locotenent - cu trei stele, respectiv viceamiral - cu
trei stele, pentru cei din arma marină;
- general - cu patru stele, respectiv amiral - cu patru stele,
pentru cei din arma marină.*
În afara acestor grade, pentru merite militare excepţionale, în timp de
război, Preşedintele României poate acorda generalilor de armată
gradul de mareşal, care este cel mai înalt grad militar.
__________
*Alineatul
(21) a fost introdus prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 90/2001.
- Litera c) a paragrafului C de la alin. (2) a fost modificată
prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 4/2004.
Art. 3. - Gradul militar este un drept al titularului şi
reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de
cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu
se poate pierde decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de
lege.
Art. 4. - Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele
situaţii:
a) în activitate, când ocupă o funcţie militară.
Calitatea de cadru militar în activitate se menţine şi pe timpul cât
acestea sunt eliberate din funcţii pentru a urma diferite forme de
pregătire în interesul serviciului, precum şi atunci când sunt puse
la dispoziţie: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori
în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a
Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate.
Pot fi
ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri în activitate
persoanele care au cetăţenie română şi domiciliul în
ţară;*
b) în rezervă, când nu ocupă o funcţie militară,
dar întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemate
să îndeplinească serviciul militar ca rezervişti
concentraţi sau mobilizaţi, iar la nevoie, în calitate de cadre
militare în activitate;
c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru
îndeplinirea serviciului militar.
__________
*Alineatul
(2) al literei a), a fost modificat prin art. unic din Legea
nr. 286/2004.
Art. 5. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în activitate sunt militari profesionişti. Profesia de ofiţer,
maistru militar sau subofiţer este o activitate menită să
asigure funcţionarea, perfecţionarea şi conducerea organismului
militar în timp de pace şi de război.
Accesul în profesie, precum şi evoluţia ulterioară pe treptele
ierarhiei militare au la bază principiile şi normele cuprinse în
prezenta lege. În aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului
Apărării Naţionale se elaborează Ghidul carierei militare,
aprobat prin hotărâre a Guvernului.*
__________
*Alineatul
(2) a fost introdus prin art. I pct. 2 din O.U.G.
nr. 90/2001.
Art. 6. - În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii
şi prevederilor regulamentelor militare, ofiţerii, maiştrii
militari şi subofiţerii sunt investiţi cu exerciţiul
autorităţii publice, bucurându-se de protecţie potrivit legii
penale.
CAPITOLUL II
Îndatoririle şi drepturile cadrelor militare
Art. 7. - Îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor
militare sunt cele stabilite de
Constituţia României, de legile
ţării şi de prezentul statut.
Profesia de
ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate incumbă
îndatoriri suplimentare, precum şi interzicerea ori restrângerea
exercitării unor drepturi şi libertăţi, potrivit legii.
Secţiunea 1
Îndatoriri
Art. 8. - Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale:
a) să fie loiale şi devotate statului român şi
forţelor sale armate, să lupte pentru apărarea României, la
nevoie până la sacrificiul vieţii, să respecte şi să
apere valorile democraţiei constituţionale;
b) să respecte jurământul militar şi prevederile
regulamentelor militare, să execute întocmai şi la timp ordinele
comandanţilor şi ale şefilor, fiind responsabile de modul în
care îndeplinesc misiunile ce le sunt încredinţate. Cadrelor militare nu
li se poate ordona şi le este interzis să execute acte contrare
legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor
internaţionale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în
aceste condiţii nu atrage răspunderea penală şi civilă
a subordonaţilor;
c) să preţuiască onoarea şi gloria de luptă
ale forţelor armate ale României, ale armei şi unităţii din
care fac parte, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei militare
pe care le poartă;
d) să-şi perfecţioneze pregătirea
profesională, să asigure instruirea temeinică şi educarea
subordonaţilor şi să apere drepturile acestora;
e) să acţioneze pentru întreţinerea
regulamentară şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii
şi armamentului şi pentru folosirea şi administrarea
eficientă a bunurilor din dotare;
f) să păstreze cu stricteţe secretul militar, de stat
şi de serviciu, precum şi caracterul confidenţial al unor
activităţi şi documente.
Secţiunea a 2-a
Drepturi
Art. 9. - Cadrele militare în activitate au dreptul la:
a) soldă lunară, compusă din solda de grad, solda de
funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime,
premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror
cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
b) echipament, hrană, asistenţă medicală,
medicamente, locuinţă de serviciu, gratuite, concedii şi scutiri
medicale plătite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a
Guvernului;
c) reduceri sau scutiri de impozit pe venit şi ale cuantumului
chiriei, ajutoare şi alte drepturi, potrivit reglementărilor în
vigoare;
d) documente de transport gratuit pentru efectuarea concediului de
odihnă sau în cazul mutării dintr-o garnizoană în alta, potrivit
reglementărilor în vigoare.
Art. 10. - Cadrele militare în activitate decorate cu ordinul "Semnul
onorific" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de reducere a
impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50%.
Art. 11. - Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în
retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.
Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează
permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.
Pensionarii militari decoraţi cu ordinul "Semnul onorific"
clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15%
şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.
Art. 12. - Cadrele militare în activitate au dreptul să urmeze
învăţământul superior militar sau civil, postuniversitar,
doctoratul sau alte forme de perfecţionare a pregătirii, cu
respectarea normelor legale.
Art. 13. - Cadrele militare în activitate pot fi trimise la studii în
străinătate, prin concurs, cu aprobarea ministrului
apărării naţionale.
Cadrele militare în activitate care au absolvit şcoli şi academii
militare, cursuri sau alte forme de pregătire în străinătate
beneficiază de drepturi depline la încadrarea şi promovarea în
funcţii corespunzătoare studiilor din ţară cu care le-au
fost echivalate diplomele dobândite, în condiţiile legii şi ale
reglementărilor militare.
Art. 14. - În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la
concediu de odihnă, concediu de odihnă suplimentar pentru activitate
în locuri de muncă cu condiţii deosebite -
vătămătoare, grele sau periculoase - şi la concediu de
studii.
Regulile privind durata şi acordarea concediului de odihnă,
concediului de odihnă suplimentar şi a concediului de studii, precum
şi compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 15. - Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu
de maternitate şi beneficiază de pauze pentru alimentarea şi
îngrijirea copilului, precum şi de alte drepturi prevăzute de lege pentru
femeile salariate din administraţia publică.
Cadrele militare în activitate, femei şi bărbaţi, au dreptul la
concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la
împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până
la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile prevăzute de
dispoziţiile legale în vigoare.*
__________
*Articolul
a fost modificat prin art. unic din Legea
nr. 18/2006.
Art. 16. - Cadrele militare în activitate care urmează cursurile de
zi ale instituţiilor de învăţământ superior beneficiază,
în locul concediilor de odihnă, de vacanţe, conform programelor de
învăţământ ale instituţiilor respective şi ordinului
ministrului apărării naţionale.
Art. 17. - Pentru rezolvarea unor situaţii personale sau familiale
deosebite, cadrelor militare în activitate, precum şi celor în
rezervă, pe timpul cât sunt concentrate sau mobilizate în
unităţi militare, li se pot acorda permisii.
Durata permisiilor şi comandanţii care au dreptul să le aprobe
se stabilesc prin regulamentele militare.
Art. 18. - Timpul acordat pentru permisii, scutiri şi concedii
medicale nu se scade din durata concediului anual de odihnă sau a
concediului de odihnă suplimentar.
Art. 19. - La declararea stării de război sau a
mobilizării, precum şi în situaţii deosebite stabilite de
ministrul apărării naţionale, concediile de odihnă, de
studii, vacanţele şi permisiile se suspendă, cadrele militare în
activitate fiind obligate să se prezinte de îndată la
unităţile militare de care aparţin.
Pe timpul cât durează stările de război sau de mobilizare,
cadrelor militare în activitate şi celor în rezervă, concentrate sau
mobilizate, li se pot acorda permisii şi concedii potrivit ordinului
ministrului apărării naţionale.
Art. 20. - Abrogat.*
__________
*Articolul
a fost abrogat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 4/2004.
Art. 201. - Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie sau
mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană decât cea în
care îşi au domiciliul şi care nu deţin locuinţă
proprietate personală în acea garnizoană, nici ei şi nici
soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate
asigura spaţiu de locuit corespunzător, au dreptul la o
compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din solda
lunară.
Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie sau mutate în
interesul serviciului într-o garnizoană în care îşi au domiciliul,
dar care nu deţin locuinţă proprietate personală, nici ei
şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu
li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, pot beneficia, în
cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o
comisie constituită prin ordin al ministrului apărării
naţionale, de compensaţia lunară pentru chirie,
prevăzută la alin. 1, la propunerea comandanţilor sau a
şefilor cadrelor militare respective.
Cuantumul concret al compensaţiei şi condiţiile de acordare a acesteia
se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului
apărării naţionale.
Soţiile sau soţii cadrelor militare mutate în interesul serviciului
într-o altă garnizoană, care au fost încadrate în muncă şi
au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţii
sau soţiile, au dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din
solda lunară a cadrelor militare pe care le-au urmat, până la o
nouă angajare sau până la prestarea unei activităţi
autorizate aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni de la data
mutării cadrului militar.
De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. 4
beneficiază şi soţii sau soţiile care, la data mutării
cadrelor militare pe care le-au urmat, erau înscrise ca şomeri la
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a
municipiului Bucureşti, dar numai după expirarea, potrivit legii, a
termenului de plată a indemnizaţiei de şomaj.*
__________
*Articolul
a fost introdus prin art. I pct. 1 din Legea
nr. 516/2003.
- Articolul a fost
modificat prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 4/2004.
Art. 21. - Ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor în activitate şi celor în rezervă,
concentraţi sau mobilizaţi în unităţi militare, li se
acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces
produse ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau
alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului
militar sau a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate
menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.
Cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide,
respectiv urmaşilor celor decedate, se stabileşte prin hotărâre
a Guvernului.
Pensia pentru invaliditate permanentă, survenită în condiţiile
alin. 1, este egală cu solda lunară avută la data
respectivă şi se actualizează potrivit art. 11. Cadrele militare
în rezervă sau în retragere pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor
sociale de stat.
Art. 22. - Cadrele militare în activitate şi familiile acestora
beneficiază, ca măsură de protecţie socială, de
înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării
naţionale, în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor
de garnizoană şi a altor amenajări recreative şi sportive.
Cheltuielile ce decurg din aplicarea acestor măsuri vor fi suportate din
bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 23. - Membrii familiilor cadrelor militare în activitate
beneficiază gratuit de:
a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul
reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale sau în
alte reţele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest
minister;
b) documente de transport, atunci când ofiţerii, maiştrii
militari sau subofiţerii sunt mutaţi în interes de serviciu dintr-o
garnizoană în alta.
Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază şi de
pensie de urmaş, precum şi de alte drepturi în conformitate cu
prevederile legale.
La decesul unui cadru militar în activitate, Ministerul Apărării
Naţionale acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat
cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în
cuantum de două solde lunare neimpozabile.
Art. 24. - Urmaşii cadrelor militare în activitate şi ai celor
în rezervă, mobilizate sau concentrate în unităţi militare,
decedate în timpul şi din cauza serviciului ca urmare a unor acţiuni
militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepţional
ori a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate
menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, au dreptul la
o pensie egală cu solda lunară pe care cadrele militare au avut-o la
data decesului, care se actualizează potrivit prevederilor art. 11.
În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul
susţinător al părinţilor săi, aceştia vor
beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit
prevederilor alin. 1.
Urmaşii cadrelor militare în rezervă pot opta pentru pensia din
sistemul asigurărilor sociale de stat.
Art. 25. - Copiii cadrelor militare în activitate, decedate în timpul
şi din cauza serviciului, ca urmare a unor acţiuni militare,
accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepţional ori a unor
misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii
păcii ori constituite în scopuri umanitare, pot fi transferaţi la
liceele militare sau în instituţiile militare de învăţământ
care formează maiştri militari şi subofiţeri, pe baza unui
test de aptitudini, a rezultatelor la învăţătură
obţinute în instituţiile civile de învăţământ şi
potrivit normelor aprobate de ministrul apărării naţionale.
Art. 26. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în rezervă şi în retragere, pensionari militari, au dreptul gratuit
la asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile
art. 23 alin. 1 lit. a) şi au acces la cercurile militare, casele de
odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoană şi alte
amenajări recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin
ordin al ministrului apărării naţionale.
De aceleaşi drepturi beneficiază şi ofiţerii, maiştrii
militari şi subofiţerii în rezervă şi în retragere,
foşti pensionari militari de invaliditate datorită unor accidente în
serviciu ori unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor
militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor
sociale de stat.
Membrii familiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere,
pensionari militari, beneficiază gratuit de asistenţă
medicală în condiţiile art. 23 alin. 1 lit. a).
Art. 27. - La trecerea în rezervă sau direct în retragere,
ofiţerilor care au cel puţin 20 de ani de serviciu militar şi
s-au distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celor
care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20
de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma
militară.
Criteriile de acordare şi de retragere a acestui drept, precum şi
situaţiile în care ofiţerii prevăzuţi la alin. 1 pot purta
uniforma militară se stabilesc prin regulamente militare.
Secţiunea a 3-a
Interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi
libertăţi
Art. 28. - Cadrelor militare în activitate le este interzisă
exercitarea următoarelor drepturi:
a) să facă parte din partide, formaţiuni sau
organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin
orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui
candidat independent pentru funcţii publice;
b) să candideze pentru a fi alese în administraţia
publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în
funcţia de Preşedinte al României;
c) să declare sau să participe la grevă.
Art. 29. - Cadrelor militare în activitate le este restrânsă
exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului;
b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României
şi forţelor armate nu este permisă;
c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea
să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al
ministrului apărării naţionale;
d) aderarea la culte religioase este liberă, mai puţin la
cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii
publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau
afectează exercitarea profesiei;
e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter
profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv-recreativ sau
caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice,
ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este
permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare.*
f) Abrogat; *
g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau
întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu
excepţia activităţilor la care se participă în misiune;
h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în
străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului
apărării naţionale.
__________
*Litera
e) a fost modificată prin art. unic din Legea
nr. 478/2002.
- Litera f) a fost
abrogată prin art. unic din Legea nr. 81/2007.
Art. 30. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care
contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce
decurg din calitatea lor de cadre militare.
Cadrelor militare în activitate le este interzis:
a) să îndeplinească alte funcţii decât cele în care
sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în
condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării
naţionale;
b) să fie asociat unic ori să participe direct la
administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi
comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie
ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea
Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de
apărare sau în legătură cu aceasta.
Art. 31. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în rezervă, pe timpul cât sunt concentraţi sau mobilizaţi în
unităţi militare, pot rămâne membri ai partidelor,
formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi ai
sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă
desfăşurarea oricăror activităţi cu caracter politic
sau sindical, în unităţi militare.
Secţiunea a 4-a
Recompense şi sancţiuni
Art. 32. - Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea
unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea
îndatoririlor ce le revin, ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor li se pot conferi decoraţii şi titluri de onoare.
Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii, cadrelor militare li
se conferă medalii şi ordine militare.
Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu,
ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot
acorda recompense morale şi materiale.
Art. 33. - Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea
îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a
regulilor de convieţuire socială, ofiţerilor, maiştrilor
militari şi subofiţerilor li se pot aplica următoarele
sancţiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; consemnare;
retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor
pe timp de 1-2 ani.
Art. 34. - Recompensele se acordă, iar sancţiunile disciplinare
se aplică potrivit regulamentelor militare.
Art. 35. - Pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea
abuzurilor, cercetarea şi judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de
aceeaşi natură săvârşite de acestea, în armată, se
înfiinţează consilii de onoare şi consilii de judecată.
Consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de
judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării
Naţionale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei,
comandamentele de armă, de armată şi de corp de armată,
precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al
ministrului apărării naţionale.
Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor
de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.
CAPITOLUL
III
Provenienţa ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor
Art. 36. - Ofiţerii în activitate provin din:
a) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai
instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea
ofiţerilor, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 37 lit. c);
b) absolvenţi ai anului IV din instituţiile militare de
învăţământ superior cu durata studiilor mai mare de 4 ani;
c) absolvenţi ai instituţiilor militare de
învăţământ din alte state, similare celor prevăzute la lit.
a), trimişi la studii de către Ministerul Apărării
Naţionale;
d) ofiţeri în rezervă care au promovat testele de
aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al
miniştrilor sau al şefilor instituţiilor componente ale
sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi
securităţii naţionale, în vederea chemării sau
rechemării în activitate;
e) maiştri militari şi subofiţeri în activitate,
absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile
de învăţământ superior, cu profil corespunzător
specialităţilor militare, care au vârsta de cel mult 35 de ani;
f) maiştri militari şi subofiţeri care, în timp de
război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune
şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în
unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare;
g) persoane care au promovat testele de aptitudini şi
îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor
sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului
apărării naţionale, ordinii publice şi
securităţii naţionale şi care sunt absolvente cu
diplomă de licenţă ale unei instituţii de
învăţământ superior. Pentru chemarea în activitate, în anumite
arme sau servicii şi specialităţi militare, stabilite prin ordin
al miniştrilor sau şefilor instituţiilor în cauză,
bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit;
h) maiştri militari şi subofiţeri în activitate,
absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor
militare de învăţământ superior.*
În Ministerul Administraţiei şi Internelor persoanele prevăzute
la alin. 1 lit. e) pot fi trecute în corpul ofiţerilor indiferent de
vârstă.*
__________
*Articolul
a fost modificat prin art. I pct. 1 din O.U.G.
nr. 60/2005,
astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 310/2005.
- Alineatul (2) a fost
introdus prin art. unic pct. 1 din O.U.G. nr. 9/2006.
Art. 37. - Ofiţerii în rezervă provin din:
a) ofiţeri trecuţi din activitate în rezervă;
b) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai
instituţiilor civile de învăţământ superior care au
îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile
forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul-concurs
susţinut la terminarea pregătirii militare;
c) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ
pentru formarea ofiţerilor, şcolarizaţi la solicitarea
aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari;
d) maiştri militari şi subofiţeri în rezervă,
care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate
foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu
ofiţeri în unităţile militare aflate în zona acţiunilor
militare;
e) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai
instituţiilor civile de învăţământ superior sau, la nevoie,
ai liceelor, cu diplomă de bacalaureat ori ai şcolilor echivalente,
cu diplomă, cu profil corespunzător specialităţilor
militare deficitare în Ministerul Apărării Naţionale, care au
vârsta de cel mult 35 de ani. Bărbaţii trebuie să aibă
stagiul militar îndeplinit;
f) studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ
pentru formarea ofiţerilor care au promovat penultimul an de studii, în
situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi
pentru serviciul militar. Nu se acordă grad de ofiţer
studenţilor exmatriculaţi.
Art. 38. - Maiştrii militari în activitate provin din:
a) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor de
învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, cu
excepţia celor prevăzuţi la art. 39 lit. b);
b) subofiţeri în activitate, în vârstă de cel mult 45 de
ani, care au un stagiu neîntrerupt de cel puţin 5 ani, în funcţii de
exploatare, întreţinere şi reparare a tehnicii militare, au promovat
examenul de trecere în corpul maiştrilor militari şi îndeplinesc
celelalte condiţii stabilite prin dispoziţie a şefului Statului
Major General;
c) maiştri militari în rezervă care au promovat testele de
aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al
ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau
rechemării în activitate.
Art. 39. - Maiştrii militari în rezervă provin din:
a) maiştri militari trecuţi din activitate în
rezervă;
b) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de
învăţământ pentru formarea maiştrilor militari,
şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a
altor beneficiari;
c) persoane în vârstă de cel mult 45 de ani, care au o
pregătire tehnică de nivel liceal sau postliceal în
specialităţi militare deficitare;
d) subofiţeri în rezervă care au absolvit şcoli de
maiştri în specialităţi necesare forţelor armate.
Art. 40. - Subofiţerii în activitate provin din:
a) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de
învăţământ pentru formarea subofiţerilor;
b) militari angajaţi pe bază de contract care au promovat
testele de aptitudini şi concursul sau examenul susţinut în acest
scop şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al ministrului
apărării naţionale;
c) subofiţeri în rezervă care au promovat testele de
aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al
ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau
rechemării în activitate;
d) gradaţi care, în timp de război, îndeplinesc cu
rezultate bune, cel puţin 3 luni, funcţii prevăzute a fi
încadrate cu subofiţeri în unităţile militare aflate în zona
acţiunilor militare;
e) militari angajaţi pe bază de contract care au absolvit
cursul de formare subofiţeri în condiţiile stabilite prin ordin al
ministrului apărării naţionale;
f) militari angajaţi pe bază de contract, absolvenţi
ai şcolilor postliceale de specialitate corespunzătoare
specialităţilor militare, pentru care nu sunt organizate cursuri de
formare pe filieră directă şi indirectă;
g) persoane care au promovat testele de aptitudini şi
îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor
sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării
naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale
şi care au pregătire de nivel liceal, postliceal sau superior. Pentru
chemarea în activitate, în anumite arme sau servicii şi
specialităţi militare, stabilite prin ordin al miniştrilor sau
şefilor instituţiilor în cauză, bărbaţii trebuie
să aibă serviciul militar îndeplinit.*
__________
*Articolul
a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G.
nr. 60/2005.
Art. 41. - Subofiţerii în rezervă provin din:
a) absolvenţi ai instituţiilor militare de
învăţământ pentru formarea subofiţerilor în rezervă;
b) subofiţeri trecuţi din activitate în rezervă;
c) absolvenţi ai instituţiilor civile de
învăţământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu
termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele
obţinute la examenul-concurs susţinut la terminarea pregătirii
militare;
d) studenţi ai instituţiilor militare de
învăţământ pentru formarea ofiţerilor care au promovat cel
puţin anul I de studii, în situaţia în care nu mai pot continua
pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă
gradul de subofiţer studenţilor exmatriculaţi;
e) gradaţi în rezervă care, în urma unei concentrări
de instrucţie, au fost calificaţi în specialităţi militare
necesare forţelor armate, pentru funcţii de subofiţeri;
f) sergenţi în rezervă care, în ultimele 6 luni ale
serviciului militar în termen, au îndeplinit cu rezultate bune şi foarte
bune funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau
subofiţeri;
g) gradaţi care, în timp de război, îndeplinesc cel
puţin 3 luni, cu rezultate bune şi foarte bune, funcţii
prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiţeri, în
unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare;
h) absolvenţi ai liceelor, şcolilor profesionale ori ai
unei şcoli echivalente, în raport cu nevoile forţelor armate.
Bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit.*
__________
*Litera
h) a fost modificată prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 90/2001.
Art. 411. - Persoanele care urmează să devină cadre militare
în condiţiile art. 36 alin. 1 lit. a)-c), ale art. 38 lit. a) şi ale
art. 40 alin. 1 lit. a), la admiterea într-o instituţie militară de
învăţământ pentru formarea ofiţerilor, maiştrilor
militari sau subofiţerilor în activitate, încheie cu Ministerul
Apărării Naţionale contracte cu durata de 8 ani de la numirea
lor în prima funcţie.
În condiţiile prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. d) şi e), art.
38 lit. b) şi c), precum şi la art. 40 alin. 1 lit. b) şi c)
persoanele în cauză, înainte de a urma cursul de formare ofiţeri,
maiştri militari sau subofiţeri în activitate, în condiţiile
Ghidului carierei militare, încheie cu Ministerul Apărării
Naţionale contracte cu durata de 4 ani.
După expirare contractele pot fi reînnoite, în funcţie de
opţiunea părţilor, pe perioade succesive cu durata de până
la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului
apărării naţionale.
Cadrele militare care au o vechime ca ofiţer, maistru militar sau
subofiţer în activitate de cel puţin 15 ani pot încheia cu Ministerul
Apărării Naţionale contracte până la împlinirea limitei de
vârstă în grad.
Cu 6 luni înainte de expirarea contractului părţile sunt obligate
să se încunoştinţeze reciproc asupra intenţiei de reînnoire
a acestuia.
În situaţia în care înainte de expirarea duratei stabilite cadrele
militare reziliază contractul potrivit art. 85 alin. 1 lit. h), ele sunt
obligate să anunţe Ministerul Apărării Naţionale cu
cel puţin 30 de zile înainte, iar în cazul primului contract cadrele
militare sunt obligate şi să restituie cheltuielile de
întreţinere pe timpul şcolarizării, proporţional cu
perioada de contract rămasă neexecutată.
Aceeaşi obligaţie de restituire a cheltuielilor de întreţinere
pe timpul şcolarizării revine cadrelor militare, dacă sunt
trecute în rezervă de către Ministerul Apărării
Naţionale, potrivit art. 85 alin. 1 lit. i)-l), art. 87 şi art. 88,
înainte de expirarea primului contract.
În situaţia în care Ministerul Apărării Naţionale trece în
rezervă cadrele militare înainte de expirarea contractelor, potrivit art.
85 alin. 1 lit. e), sau la expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1
lit. e1), din iniţiativa Ministerului Apărării
Naţionale, acestea beneficiază de măsuri de protecţie
socială conform prevederilor legale.
Contractele pot fi reziliate prin acordul ambelor părţi în
situaţia în care trecerea în rezervă a cadrelor militare se face
potrivit art. 85 alin. 1 lit. f) şi g). În aceste cazuri părţile
nu au obligaţii una faţă de cealaltă.*
__________
*Articolul
a fost introdus prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 90/2001.
Art. 42. - Cadrele militare în retragere provin din:
a) ofiţeri în activitate sau în rezervă, precum şi
maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, care au
depăşit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în
rezervă, prevăzută la art. 92 şi 93;
b) ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în
activitate sau în rezervă, clasaţi de către comisiile de
expertiză medico-militară "inapt pentru serviciul militar, cu
scoatere din evidenţă".
Art. 43. - Trecerea cadrelor militare din activitate în rezervă sau
direct în retragere, precum şi chemarea din rezervă în activitate se
fac după cum urmează:
a) generalii şi amiralii, prin decret al Preşedintelui
României, la propunerea ministrului apărării naţionale;
b) ceilalţi ofiţeri, prin ordin al ministrului
apărării naţionale;
c) maiştrii militari şi subofiţerii, prin ordin al
comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării
naţionale.
Nu pot fi chemate în activitate cadrele militare cărora li s-au acordat
grade în rezervă în baza art. 37 lit. e) şi nu au absolvit o
instituţie civilă de învăţământ superior, precum
şi în baza art. 39 lit. c).
Subofiţerii cărora li s-a acordat grad în rezervă în baza art.
41 lit. e), f) şi h) pot fi chemaţi în activitate, în condiţiile
stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale,
dacă nu au împlinit vârsta de 45 de ani.
Art. 44. - Scoaterea din evidenţa militară a ofiţerilor,
maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezervă şi
trecerea lor în retragere se fac după cum urmează:
a) generalii şi amiralii, prin ordin al şefului Statului
Major General;
b) ceilalţi ofiţeri, prin ordin al comandanţilor
stabiliţi de şeful Statului Major General;
c) maiştrii militari şi subofiţerii, prin ordin al
comandanţilor centrelor militare judeţene, municipale sau de sector.
CAPITOLUL IV
Acordarea gradelor şi înaintarea cadrelor militare
în gradele următoare
Art. 45. - Acordarea gradelor şi înaintarea în gradele următoare
se fac după cum urmează:
a) gradele de general şi amiral în activitate şi în
rezervă, în timp de pace şi în timp de război, prin decret al
Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării
naţionale, după consultarea colegiului ministerului;
b) gradele de ofiţeri în activitate, cu excepţia celor
prevăzute la lit a), în timp de pace, prin ordin al ministrului
apărării naţionale;
c) gradele de ofiţeri în rezervă, cu excepţia celor
prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al şefului Statului
Major General;
d) în timp de război, acordarea gradului de sublocotenent
şi înaintarea în gradele de locotenent şi căpitan în activitate
sau în rezervă se fac de către comandanţii stabiliţi de
şeful Marelui Cartier General, iar în cele de ofiţeri cu grade superioare,
de şeful Marelui Cartier General;
e) gradele de maiştri militari şi subofiţeri în
activitate, în timp de pace şi în timp de război, prin ordin al
ministrului apărării naţionale sau al comandanţilor
stabiliţi de acesta;
f) gradele de maiştri militari şi subofiţeri în
rezervă, în timp de pace şi în timp de război, prin ordin al
comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării
naţionale.
Art. 46. - Acordarea gradelor de ofiţeri, maiştri militari
şi subofiţeri în activitate, precum şi înaintarea în gradele
următoare a acestora se fac, de regulă, o dată pe an, la data
stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Acordarea gradelor celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. c), e), f)
şi alin. 2 lit. a), art. 38 lit. b) şi art. 40 alin. 1 lit. b)
şi d) şi alin. 2 se poate face în tot cursul anului.
Înaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor
în activitate în gradele următoare, în condiţiile prevăzute la
art. 63, se face la datele stabilite prin ordin al ministrului
apărării naţionale, iar în cele prevăzute la art. 64,
precum şi la chemarea sau rechemarea în activitate a cadrelor militare în
rezervă se poate face în tot cursul anului.
Art. 47. - Gradele de ofiţeri, maiştri militari şi
subofiţeri în rezervă se acordă după cum urmează:
a) o dată pe an - celor prevăzuţi la art. 37 lit. c)
şi e), art. 39 lit. b), c) şi d) şi art. 41 lit. e) şi f);
b) la data terminării pregătirii militare sau a trecerii
în rezervă - celor prevăzuţi la art. 37 lit. b) şi f)
şi art. 41 lit. a), c) şi d);
c) în tot cursul anului - celor prevăzuţi la art. 37 lit.
d) şi art. 41 lit. g) şi h).
Înaintarea în gradele următoare a ofiţerilor, maiştrilor
militari şi subofiţerilor în rezervă se face, de regulă, o
dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului
apărării naţionale, iar în condiţiile prevăzute la
art. 64, în tot cursul anului.
Art. 48. - Gradele de sublocotenent şi aspirant se acordă celor
prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. a), b), c) şi f) şi art.
37 lit. b), c), d) şi f).
Art. 49. - Gradul de locotenent se acordă maiştrilor militari
şi subofiţerilor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. e).
Art. 50. - Gradul de maistru militar clasa a IV-a se acordă celor
prevăzuţi la art. 38 lit. a) şi art. 39 lit. b).
La trecerea în corpul maiştrilor militari, celor prevăzuţi la
art. 38 lit. b) şi art. 39 lit. d) li se acordă grade de maistru
militar, în raport cu gradele de subofiţer pe care le au, astfel:
a) gradul de maistru militar clasa a III-a, plutonierilor;
b) gradul de maistru militar clasa a II-a, plutonierilor majori;
c) gradul de maistru militar clasa I, plutonierilor adjutanţi;
d) gradul de maistru militar principal, plutonierilor adjutanţi
şefi.
Pentru a li se acorda gradele de maistru militar clasa I, respectiv maistru
militar principal, subofiţerii prevăzuţi la alin. 2 lit. c)
şi d) trebuie să promoveze şi examenul pentru maistru militar
clasa I. Celor care nu promovează acest examen li se poate acorda gradul
de maistru militar clasa a II-a sau pot rămâne cu gradul de subofiţer
avut.
Maiştrilor militari proveniţi din corpul subofiţerilor şi
cărora li s-au acordat grade în condiţiile prevăzute la alin. 2,
la înaintarea în gradul următor, li se ia în considerare stagiul avut în
ultimul grad de subofiţer.
În Ministerul Apărării Naţionale celor prevăzuţi la
art. 38 lit. a) şi art. 39 lit. b) li se acordă gradul de maistru
militar clasa a V-a.*
__________
*Alineatul
(5) a fost introdus prin art. I pct. 7 din O.U.G.
nr. 90/2001.
Art. 51. - Gradul de sergent major se acordă celor
prevăzuţi la art. 40 alin. 1 lit. a), b) şi d) şi art. 41
lit. a), c), d) şi f).
În Ministerul Apărării Naţionale celor prevăzuţi la
art. 40 alin. 1 lit. a), b) şi d) şi la art. 41 lit. a), c) şi
f) li se acordă gradul de sergent.*
În Ministerul Administraţiei şi Internelor, persoanelor care devin
cadre militare în condiţiile art. 40 lit. b) li se acordă grade
militare în funcţie de pregătire, de vechimea în specialitate, de
stagiile minime în grad şi de vârsta acestora.*
__________
*Alineatul
(2) a fost introdus prin art. I pct. 8 din O.U.G. nr. 90/2001.
- Alineatul (3) a fost introdus prin art. unic pct. 2 din O.U.G.
nr. 9/2006.
Art. 52. - Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. g) şi
h), art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 lit. g) şi
la art. 41 lit. e), g) şi h) li se acordă grade militare în
funcţie de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită
pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi
de vârsta acestora. *
__________
*Articolul
a fost modificat prin art. unic pct. 3 din O.U.G.
nr. 9/2006.
Art. 53. - Înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen,
înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezervă, la
termen sau în mod excepţional.
Înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor în activitate şi în rezervă se face în ordinea
ierarhică a gradelor, în raport cu nevoile şi
posibilităţile forţelor armate, pe baza competenţei
profesionale şi conduitei morale, consemnate în aprecierile de serviciu.
La înaintarea în grad a ofiţerilor, se va acorda prioritate celor care
prin profesionalism şi rezultate deosebite obţinute în muncă,
prin cultură, personalitate, spirit de organizare şi
iniţiativă au perspective de a îndeplini funcţii superioare
şi au stagiu în grad mai mare.
Art. 54. - În timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi
subofiţerii în activitate vor fi înaintaţi în grad, la termen, cu
respectarea prevederilor art. 53, dacă îndeplinesc şi
următoarele condiţii:
a) au împlinit stagiul minim în grad prevăzut la art. 94
şi 95 sau împlinesc acest stagiu în cursul anului calendaristic respectiv;
b) au fost apreciaţi pe întreaga perioadă a stagiului
minim în grad, iar cei care au depăşit acest stagiu, şi în anul
premergător înaintării în grad, cel puţin cu calificativul
"corespunzător"; anii în care li s-au acordat calificative
inferioare acestuia nu se socotesc la calculul stagiului minim în grad.
Numărul cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale
care urmează să fie înaintate în gradul următor în cursul unui
an calendaristic se va stabili anual de către ministrul apărării
naţionale, în raport cu numărul funcţiilor cu acest grad ce
urmează să fie încadrate, în limitele prevăzute în lege.
*
__________
*Alineatul
(2) a fost introdus prin art. I pct. 9 din O.U.G. nr. 90/2001.
Art. 55. - Pentru a fi propuşi la înaintarea în grad, la termen,
ofiţerii în activitate trebuie să fie încadraţi cu cel
puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad în
funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe
care îl au.
Ofiţerii studenţi la cursurile de zi ale instituţiilor de
învăţământ superior se consideră încadraţi în
funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade superioare celor
pe care le au.
Art. 56. - În timp de pace, pentru înaintarea ofiţerilor,
maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate în unele
grade superioare, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 54
şi 55, se mai cer următoarele:
A. În gradele de maistru militar clasa I şi plutonier adjutant
- să fi promovat examenul de grad;
B. În gradele de maior şi locotenent-comandor:
a) să fi absolvit un curs de perfecţionare în
specialitate, stabilit prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Se exceptează de la această condiţie:
- absolvenţii cu diplomă de licenţă ai
Academiei de Înalte Studii Militare ori ai altor instituţii militare de
învăţământ superior de acelaşi nivel, stabilite prin ordin
al ministrului apărării naţionale, ai instituţiilor
militare de învăţământ echivalente acestora din alte state,
precum şi ai instituţiilor civile de învăţământ
superior;
- ofiţerii studenţi care au promovat cel puţin anul
I de studii la Academia de Înalte Studii Militare sau anii I-III de studii la
alte instituţii militare de învăţământ superior, conform
celor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale,
precum şi ofiţerii studenţi care au promovat aceiaşi ani de
studii la instituţii militare de învăţământ similare din
alte state;
b) să aibă un stagiu, diferenţiat pe arme şi
specialităţi militare, de cel puţin 3-5 ani în funcţii la
unităţi, până la eşalonul regiment (similar), inclusiv sau
la instituţii şi formaţiuni militare ori la unităţi
productive. Durata stagiului pentru fiecare armă şi specialitate
militară şi eşaloanele similare regimentului se stabilesc prin
dispoziţie a şefului Statului Major General.
Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi
militare căpitanii care îndeplinesc funcţii în alte specialităţi
militare decât cele de comandă şi stat major, stabilite prin
dispoziţia şefului Statului Major General.
C. În gradele de colonel şi comandor, să
îndeplinească cumulativ condiţiile de studii, precum şi pe cea
privind stagiul minim la unităţi, prevăzute la lit. a), b)
şi respectiv c):
a) să fi absolvit, cu diplomă de licenţă,
Academia de Înalte Studii Militare ori alte instituţii militare de
învăţământ superior de acelaşi nivel din ţară sau
din străinătate, stabilite prin ordin al ministrului apărării
naţionale, sau o instituţie civilă de învăţământ
superior;
b) să fi absolvit cursul de capacitate pentru gradul de colonel
sau comandor. Admiterea la acest curs se face pe bază de examen. Se
exceptează de la această condiţie locotenent-coloneii şi
căpitan-comandorii care deţin titlul de doctor ori au absolvit o
formă de învăţământ postacademic sau postuniversitar în
ţară sau în străinătate, stabilită prin ordin al
ministrului apărării naţionale;
c) să aibă un stagiu, corespunzător pe arme şi
specialităţi militare, de 6-8 ani la unităţi şi mari
unităţi până la corp de armată sau similare inclusiv.
Durata stagiului pentru fiecare armă şi specialitate militară
şi eşaloanele similare marilor unităţi până la
eşalonul corp de armată se stabilesc prin dispoziţie a
şefului Statului Major General.
Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi
militare locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care îndeplinesc
funcţii în alte specialităţi militare decât cele de comandă
şi stat major, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului
Major General.
Art. 57. - Profilurile corespunzătoare din instituţiile civile
de învăţământ superior care dau dreptul ofiţerilor
absolvenţi ai acestor instituţii să fie înaintaţi în gradele
prevăzute la art. 56 paragrafele B şi C se stabilesc în raport cu
specialităţile militare ale ofiţerilor sau cu funcţiile pe
care le îndeplinesc, prin ordin al ministrului apărării
naţionale. Durata studiilor în aceste instituţii trebuie să fie
de minimum 4 ani.
Art. 58. - În timp de pace, pentru acordarea gradelor de general de
brigadă, general de flotilă aeriană şi contraamiral, pe
lângă condiţiile prevăzute la art. 55 alin. 1, coloneii şi
comandorii trebuie să promoveze examenul prevăzut în acest scop.
Pot participa la examenul pentru acordarea gradului de general coloneii şi
comandorii care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au fost apreciaţi în ultimii 5 ani cu calificativul de cel
puţin "foarte bun";
b) au o vechime în grad de cel puţin 2 ani; *
c) sunt încadraţi în funcţii prevăzute în statele de
organizare cu grade de general de brigadă, similare sau superioare.
Pentru a fi înaintaţi în gradul următor, generalii şi amiralii
trebuie să se distingă printr-o înaltă competenţă
profesională, rezultate remarcabile în îndeplinirea atribuţiilor
şi să fie încadraţi cu cel puţin un an înainte de data la
care se fac înaintările în grad, în funcţii prevăzute în statele
de organizare cu grad superior celui pe care îl au.
Candidaţii la examenul pentru acordarea gradului de general, precum
şi generalii care se propun pentru înaintarea în gradul următor se
supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de
către ministrul apărării naţionale, cu consultarea
prealabilă a colegiului ministerului.
__________
*Litera
b) de la alin. (2) a fost modificată prin art. unic pct. 1 din Legea
nr. 520/2003.
Art. 59. - Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii pot fi
detaşaţi la cursul de capacitate pentru gradul de colonel sau
comandor începând din primul an al stagiului minim în grad, de regulă, în
ordinea promoţiilor, având prioritate cei cărora le expiră
stagiul în grad. În caz de nepromovare, examenul de absolvire a cursului se
poate susţine încă o dată, după cel puţin un an.
Maiştrii militari clasa a II-a şi plutonierii majori pot susţine
examenul de grad începând cu ultimii doi ani de stagiu minim în grad şi,
în caz de nepromovare, îl pot susţine încă o dată, după cel
puţin un an. Sunt scutiţi de examen plutonierii majori care l-au
promovat până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Normele privind participarea coloneilor şi comandorilor la examenul pentru
gradul de general, locotenent-coloneilor şi căpitan-comandorilor la
cursul de capacitate, precum şi a maiştrilor militari clasa a II-a
şi a plutonierilor majori la examenul de grad, organizarea şi
desfăşurarea acestora se stabilesc prin ordin al ministrului
apărării naţionale.
Art. 60. - În timp de război, ofiţerii, maiştrii militari
şi subofiţerii în activitate, precum şi cei în rezervă
mobilizaţi în unităţi militare, pot fi înaintaţi în gradul
următor dacă au împlinit stagiul minim în grad, au îndeplinit
atribuţiile şi au executat misiunile ce li s-au încredinţat,
fără a se impune respectarea celorlalte condiţii prevăzute
pentru timp de pace.
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
prevăzuţi la alin. 1, care se disting în îndeplinirea misiunilor, pot
fi înaintaţi în gradul următor şi înaintea împlinirii stagiului
minim în grad.
Înaintarea în grad a ofiţerilor în condiţiile alin. 1 şi 2 se
face în limita necesarului prevăzut în statele de organizare.
Art. 61. - În timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi
subofiţerii în rezervă pot fi înaintaţi în gradul următor,
în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim
în grad, dacă au o comportare demnă, au obţinut rezultate bune
şi foarte bune pe timpul concentrării şi au fost propuşi
prin aprecierile de serviciu.
Art. 62. - În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel
şi comandor, în afara condiţiilor prevăzute la art. 61,
ofiţerii în rezervă trebuie să fi absolvit, cu diplomă de
licenţă, o instituţie militară de învăţământ
superior.
Se exceptează de la prevederile alin. 1 absolvenţii
instituţiilor civile de învăţământ superior care, la
mobilizare, sunt încadraţi pe funcţii prevăzute cu studii
corespunzătoare specialităţii în care sunt pregătiţi.
Art. 63. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în activitate care se disting prin modul de îndeplinire a atribuţiilor,
pregătire profesională şi comportare demnă pot fi
înaintaţi în gradul următor şi înaintea expirării stagiului
minim în grad, dacă până la data când se fac astfel de înaintări
au împlinit cel puţin jumătate din stagiul respectiv, cu respectarea
strictă a celorlalte condiţii, mai puţin a celor prevăzute
la art. 56 alin. 1 paragrafele A, B şi C lit. c).
Nu fac obiectul înaintării în grad, în condiţiile alin. 1:
a) sublocotenenţii şi aspiranţii;
b) ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
care au fost condamnaţi penal sau care, de la ultima lor înaintare în
grad, au fost sancţionaţi ca urmare a hotărârii consiliilor de
onoare sau a consiliilor de judecată.
Art. 64. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în activitate şi în rezervă care, în executarea misiunilor sau în
alte situaţii, săvârşesc fapte de eroism şi acte exemplare
de curaj pot fi înaintaţi în gradul următor, în mod excepţional,
atât în timp de pace cât şi în timp de război, chiar dacă nu
îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 54-56 şi 61.
Art. 65. - Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii în
activitate cărora le-a expirat stagiul minim în grad, dar nu au putut fi
înaintaţi în grad pe timpul cât s-au aflat în activitate întrucât nu au
fost încadraţi pe funcţii prevăzute cu grade corespunzătoare
celor la care urmau să fie avansaţi, la trecerea în rezervă sau
direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)-e) vor fi înaintaţi în
gradul următor şi trecuţi în rezervă sau direct în
retragere cu noul grad, dacă îndeplinesc celelalte condiţii
prevăzute în prezenta lege.
Art. 66. - Abrogat.*
Abrogat.
*
Coloneilor şi comandorilor în activitate, care au o vechime în grad de
minimum 5 ani şi au fost încadraţi în această perioadă de
cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu
grad de general sau similare şi care au fost apreciaţi în ultimii 3
ani cu calificativul "foarte bun", la trecerea în rezervă sau
direct în retragere li se poate acorda gradul de general de brigadă cu o
stea, respectiv de general de flotilă aeriană cu o stea sau
contraamiral de flotilă cu o stea, şi vor fi trecuţi în
rezervă sau direct în retragere cu noul grad.*
Prevederile alin. 3 nu se aplică celor trecuţi în rezervă sau
direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. e1)-l), art. 87
şi art. 88.*
__________
*Alineatele
(3) şi (4) au fost introduse prin art. I pct. 10 din O.U.G.
nr. 90/2001,
astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 652/2001.
- Alineatele (1)
şi (2) au fost abrogate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 516/2003.
- A se vedea
Decizia Curţii Constituţionale nr. 384/2006
prin care se admite excepţia de neconstituţionalitate şi
constată că dispoziţiile art. 66 alin. 3 din Legea nr. 80/1995
contravin prevederilor art. 94 lit. b) din Constituţie.
- Alineatul (3) a
fost modificat prin art. unic din Legea nr. 81/2007.
Art. 67. - Cu prilejul evocării unor evenimente importante din
istoria patriei şi forţelor armate ale României, ofiţerii,
maiştrii militari şi subofiţerii în retragere, în mod
excepţional, pot fi înaintaţi la gradul următor; coloneilor
şi comandorilor li se poate acorda gradul de general, iar maiştrilor
militari principali şi plutonierilor adjutanţi şefi li se poate
acorda gradul de sublocotenent.
Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la
alin. 1, se face prin:
a) decret al Preşedintelui României, pentru generali şi
amirali, la propunerea ministrului apărării naţionale, după
consultarea de către acesta a colegiului ministerului;
b) ordin al ministrului apărării naţionale pentru
ceilalţi ofiţeri, pentru maiştri militari şi
subofiţeri.
Art. 68. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
care şi-au sacrificat viaţa săvârşind acte de devotament
excepţional vor fi înaintaţi post-mortem în gradul următor, iar
coloneilor şi comandorilor li se va acorda post-mortem gradul de general.
Maiştrilor militari, subofiţerilor, gradaţilor şi
soldaţilor care şi-au sacrificat viaţa în aceleaşi
condiţii li se poate acorda post-mortem gradul de sublocotenent.
Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului în aceste situaţii, se
face în tot cursul anului conform prevederilor art. 45.
CAPITOLUL V
Degradarea militară, scoaterea din şi reluarea în evidenţa
militară a ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor
Art. 69. - Degradarea militară se aplică, în condiţiile
prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în
rezervă şi în retragere, condamnate la pedeapsa complimentară a
degradării militare prin hotărâre judecătorească.
Art. 70. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în activitate, în rezervă şi în retragere, cărora li s-a aprobat
renunţarea la cetăţenia română ori au dobândit şi o altă
cetăţenie şi s-au stabilit în străinătate, se scot din
evidenţa militară.
Art. 71. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
prevăzuţi la art. 69 şi 70 se scot din evidenţa
militară, astfel:
a) prin ordin al şefului Statului Major General, cei care au
avut grade de generali şi amirali;
b) prin ordin al comandanţilor stabiliţi de şeful
Statului Major General, cei care au avut grade de ofiţeri, maiştri
militari sau subofiţeri.
Art. 72. - În cazul în care intervine o altă hotărâre
judecătorească, prin care s-a pronunţat achitarea sau prin care
nu se mai aplică pedeapsa complimentară a degradării militare,
cei în cauză sunt reluaţi în evidenţa militară, cu gradul
avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidenţă. În
această situaţie, timpul cât au fost degradaţi se include în
calculul stagiului în grad, iar cadrele militare respective pot cere prin
instanţa judecătorească reparaţii morale şi materiale
pentru prejudiciile ce li s-au adus.
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii cărora li
s-a aplicat degradarea militară şi care au fost amnistiaţi sau
graţiaţi de pedeapsa complimentară a degradării militare,
precum şi cei care au fost reabilitaţi se reiau în evidenţa
militară şi, în raport cu nevoile forţelor armate, li se poate
reda orice grad militar, până la gradul avut inclusiv.
Cadrele militare în rezervă care au redobândit cetăţenia
română şi anterior au fost scoase din evidenţa militară,
pot fi reluate în evidenţă, la repatriere.
Redarea gradului potrivit alin. 2 se face prin:
a) decret al Preşedintelui României, pentru generali şi
amirali;
b) ordin al şefului Statului Major General, pentru
ceilalţi ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.
Redarea gradului ca urmare a amnistierii, graţierii sau reabilitării
nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cât au fost
degradaţi nu se ia în calculul stagiului în grad şi al vechimii de
cadre militare în activitate.
CAPITOLUL VI
Aprecierea, încadrarea şi promovarea în funcţie
a cadrelor militare
Art. 73. - Cadrelor militare li se întocmesc aprecieri de serviciu.
Aprecierea de serviciu constituie unicul document de evaluare a
competenţei profesionale, a calităţii morale, a perspectivelor
de dezvoltare şi promovare, pe baza căruia ofiţerii,
maiştrii militari şi subofiţerii sunt înaintaţi în gradul
următor.
Aprecierea de serviciu a cadrelor militare în activitate se face periodic,
precum şi în cazurile stabilite de ministrul apărării
naţionale.
Cadrelor militare în rezervă li se întocmesc aprecieri de serviciu în anul
în care sunt propuse la înaintarea în grad.
Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu, în timp de pace, precum
şi sistemul de apreciere în timp de război se stabilesc prin ordin al
ministrului apărării naţionale. Aprecierea se exprimă prin
unul dintre următoarele calificative: "excepţional",
"foarte bun", "bun", "corespunzător",
"mediocru" sau "necorespunzător".
Art. 74. - Încadrarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor în funcţii se face ţinând seama de nevoile forţelor
armate, de competenţa şi conduita morală ale acestora.
La numirea în funcţii se va respecta principiul potrivit căruia
ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii să nu fie
subordonaţi altora cu grade mai mici. Excepţie de la acest principiu
pot face cadrele militare care nu au studii superioare de specialitate şi
care se subordonează celor care au o astfel de pregătire, precum
şi cadrele militare aparţinând Ministerului de Interne, Serviciului
Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului
de Telecomunicaţii Speciale, Ministerului Justiţiei şi
Serviciului de Protecţie şi Pază.
*
La încadrarea ofiţerilor în funcţii se va ţine seama şi de
experienţa dobândită pe treptele ierarhiei militare, promovarea
efectuându-se, de regulă, în funcţii sau la eşaloane imediat
superioare.
Pentru determinarea aptitudinilor şi cunoştinţelor
ofiţerilor, necesare la încadrarea în anumite funcţii stabilite prin
ordin al ministrului apărării naţionale, se vor folosi teste ori
se va organiza examen sau concurs. Condiţiile privind studiile, stagiul în
funcţii şi alte criterii necesare pentru încadrarea şi
promovarea ofiţerilor în unele funcţii se stabilesc prin ordin al
ministrului apărării naţionale.
__________
*Alineatul
(2) a fost modificat prin art. unic din O.U.G.
nr. 69/2001.
Art. 75. - Ofiţerii se numesc, de regulă, în funcţii
prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai mari cu cel mult
două trepte faţă de cele pe care le au. Numirea ofiţerilor
în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade mai mari cu
trei trepte faţă de cele pe care le au se poate face numai cu
aprobarea ministrului apărării naţionale sau a
comandanţilor stabiliţi de acesta.
În Ministerul Apărării Naţionale cadrele militare se numesc în
funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai
mari cu cel mult o treaptă decât cele pe care le au. Numirea în
funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade mai mari cu o
treaptă decât cele pe care le au se poate face numai în situaţia în
care ofiţerii, maiştrii militari sau subofiţerii în cauză
îndeplinesc condiţiile privind studiile, stagiul în funcţii şi
alte criterii necesare, stabilite în Ghidul carierei militare, pentru a fi
înaintate în grad o dată cu numirea în funcţie.
*
__________
*Alineatul
(2) a fost introdus prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 90/2001.
Art. 751. - Selecţionarea cadrelor militare din Ministerul
Apărării Naţionale pentru numirea în funcţii prevăzute
în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au se face de
către comisiile de selecţie, constituite în acest scop, potrivit
Ghidului carierei militare.
Cadrele militare din Ministerul Apărării Naţionale nu pot fi
numite în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade
inferioare celor pe care le au. În mod excepţional căpitanii şi
maiorii în vârstă de până la 42 de ani pot fi menţinuţi sau
numiţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade
inferioare celor pe care le au, până la data de 31 decembrie 2003.
*
__________
*Articolul
a fost introdus prin art. I pct. 12 din O.U.G. nr. 90/2001.
Art. 76. - Mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în
alta, precum şi schimbarea din funcţii în cadrul aceleiaşi
unităţi se efectuează o singură dată pe an, cu
excepţia situaţiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului
apărării naţionale.
Art. 77. - Cadrele militare în activitate pot fi detaşate la alte
unităţi pentru îndeplinirea unor misiuni sau pentru a urma o
formă de perfecţionare a pregătirii pe o perioadă de cel
mult un an, durată care poate fi prelungită, cu aprobarea ministrului
apărării naţionale, până la cel mult 2 ani.
Pe timpul detaşării, cadrele militare rămân încadrate în
funcţiile şi unităţile militare din care au fost
detaşate şi beneficiază de toate drepturile legale.
Art. 78. - Numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie în
unităţile militare, cu excepţia funcţiilor publice în care
numirea se face potrivit legii, precum şi detaşarea cadrelor militare
în condiţiile art. 77 se fac, în timp de pace şi în timp de
război, conform competenţelor stabilite prin ordin al ministrului
apărării naţionale.
Numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grade de
general de corp de armată, general-comandor, viceamiral-comandor şi
superioare acestora se face cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a
Ţării.
Art. 79. - Încadrarea şi promovarea în funcţii a ofiţerilor
de justiţie se fac potrivit actelor normative specifice acestora.
Încadrarea şi promovarea ofiţerilor în funcţii didactice se fac
potrivit prevederilor prezentei legi şi ale actelor normative aplicabile
instituţiilor militare de învăţământ.
Medicilor şi farmaciştilor militari li se acordă grade
profesionale conform normelor legale.
Art. 80. - Căpitanii, locotenent-coloneii şi
căpitan-comandorii care, pentru a fi înaintaţi în gradul
următor, trebuie să absolve una dintre formele de pregătire
menţionate la art. 56 alin. 1 paragrafele B şi, respectiv C,
însă până la expirarea stagiului minim nu au absolvit-o, nu pot
deţine funcţii prevăzute în statul de organizare cu grade
superioare celor pe care le au.
Art. 81. - Ofiţerii în activitate pot fi numiţi în funcţii
inferioare gradelor pe care le au, în următoarele situaţii:
a) când se produc modificări în statele de organizare sau în
cazul reorganizării armatei;
b) în cazuri excepţionale, la cererea ofiţerilor sau când
sunt propuşi prin aprecierile de serviciu, pentru motive bine justificate;
c) când sunt sancţionaţi cu retrogradarea în funcţie.
În situaţiile menţionate la alin. 1 lit. b) şi c), ofiţerii
pot fi numiţi în funcţii prin derogare de la prevederile art. 74
alin. 2.
Numirea în funcţii, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. b)
şi c) se face cu aprobarea ministrului apărării naţionale
sau a comandanţilor stabiliţi de acesta.
Art. 82. - Situaţia ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor în activitate, care sunt puşi la dispoziţie, se
soluţionează după cum urmează:
a) pentru cei puşi la dispoziţie în vederea
încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere, în termen de cel
mult 3 luni. În cazuri excepţionale, cu aprobarea ministrului
apărării naţionale, acest termen poate fi prelungit cu încă
cel mult 3 luni. Pe timpul cât se află în această situaţie, cei
în cauză îndeplinesc atribuţiile stabilite de comandanţii
unităţilor militare la a căror dispoziţie sunt;
b) pentru cei puşi la dispoziţie în cazurile de boală
stabilite prin hotărâre a Guvernului, la expirarea termenului de internare
şi a concediilor medicale pentru tratament, fără a
depăşi termenul maxim prevăzut de reglementările în vigoare
pentru bolnavii salariaţi în administraţia publică. Cadrele
militare restabilite vor fi numite în funcţie, iar cele a căror
boală se menţine vor fi trecute, după caz, în rezervă sau
în retragere, cu drept de pensie conform legii;
c) pentru cei căzuţi în captivitate, în termen de cel mult
3 luni de la înapoierea în ţară. În această perioadă
comisii speciale, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major
General, vor cerceta condiţiile căderii în captivitate şi
comportarea celor în cauză pe tot timpul acesteia. În funcţie de
rezultat, cei găsiţi nevinovaţi vor fi încadraţi în
funcţii, iar cei vinovaţi de fapte ce cad sub incidenţa legii
penale vor fi trecuţi în rezervă.
Art. 83. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
fac parte din arme sau servicii şi au specialităţi militare, în
raport cu profilul pregătirii lor profesionale.
Nomenclatorul armelor, serviciilor şi specialităţilor militare
se stabileşte prin dispoziţie a şefului Statului Major General.
Art. 84. - Trecerea ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor dintr-o armă, serviciu sau specialitate militară
în alta se poate efectua, în raport cu nevoile armatei, după
obţinerea unei pregătiri corespunzătoare, prin una dintre
următoarele forme:
a) absolvirea, cu diplomă de licenţă, a unei academii
militare sau a unei instituţii civile de învăţământ
superior cu profil corespunzător armelor, serviciilor şi
specialităţilor militare necesare armatei ori a unor instituţii
militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, de
către cei care nu au avut studii de acest nivel;
b) absolvirea unui curs de perfecţionare a pregătirii sau
de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmată de un stagiu practic
neîntrerupt de cel puţin 2 ani în noua armă, serviciu sau
specialitate militară, pe timpul căruia să fi fost
apreciaţi cu calificativul cel puţin "bun".
Maiştrii militari şi subofiţerii pot fi trecuţi dintr-o
armă, serviciu sau specialitate militară în alta şi prin
promovarea examenului de grad, dacă înainte de susţinerea acestuia au
un stagiu practic neîntrerupt de minimum 2 ani în noua armă, serviciu sau
specialitate militară, pe timpul căruia au fost apreciaţi cu
calificativul cel puţin "bun".
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii se trec dintr-o
armă, serviciu sau specialitate militară în alta prin ordin al
comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării
naţionale.
CAPITOLUL VII
Trecerea în rezervă sau direct în retragere
a cadrelor militare
Art. 85. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în activitate pot fi trecuţi în rezervă sau direct în retragere,
după caz, în următoarele situaţii:
a) după împlinirea vârstei şi vechimii în serviciu
necesare acordării pensiei de serviciu;
b) sunt clasaţi "inapt pentru serviciul militar" de
către comisiile de expertiză medico-militară;
c) sunt clasaţi "apt limitat";
d) au împlinit limita de vârstă în grad;
e) când, în urma reorganizării unor unităţi şi a
reducerii unor funcţii din statele de organizare, nu sunt
posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii sau
unităţi, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului
Apărării Naţionale;
e1) la
expirarea termenului prevăzut în contractul încheiat în condiţiile
art. 411, dacă una dintre părţi nu este de acord cu
reînnoirea acestuia;*
f) pentru a fi numiţi într-o funcţie publică,
civilă, cu menţiunea de a fi trecuţi în rezervă;
g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
h) prin demisie;
i) când manifestă dezinteres în îndeplinirea atribuţiilor
şi sarcinilor de serviciu sau în perfecţionarea pregătirii lor
militare şi de specialitate;
j) când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor
militare sau de la alte dispoziţii legale;
k) când, pentru o infracţiune săvârşită din
culpă, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească pedeapsa
închisorii, cu suspendarea condiţionată a executării, ori a
amenzii, precum şi în cazurile când au beneficiat de amnistie sau
graţiere înainte de începerea executării pedepsei;
l) când încalcă prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 şi art.
29 lit. f).
Trecerea în rezervă sau direct în retragere se face din oficiu, în
condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f) şi l),
la propunerea consiliilor de judecată, în condiţiile de la lit. i)
şi j), iar în celelalte condiţii la propunerea comandanţilor
unităţilor din care fac parte, înaintată ierarhic.
Raportul comandanţilor privind trecerea în rezervă a cadrelor
militare în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. h) se
înaintează pe cale ierarhică, împreună cu raportul de demisie,
celor în a căror competenţă intră, potrivit art. 43,
trecerea în rezervă. Până la comunicarea ordinului de trecere în
rezervă, cei în cauză sunt obligaţi să-şi
îndeplinească atribuţiile funcţiilor în care sunt
încadraţi, precum şi toate îndatoririle ce le revin.
Pe timp de război, al mobilizării, stării de asediu şi
stării de urgenţă cadrele militare nu se trec în rezervă
prin demisie.
Ofiţerii în activitate care au împlinit limita de vârstă în grad
pentru clasa a III-a în rezervă, prevăzută la art. 92, precum
şi cadrele militare care au fost clasate medical "inapt pentru
serviciul militar cu scoatere din evidenţă" se trec direct în
retragere prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, în raport cu
motivele care determină schimbarea situaţiei lor militare.
__________
*Litera
e1) de la alin. (1) a fost introdusă prin art. I pct. 13 din
O.U.G.
nr. 90/2001.
Art. 86. - Generalii şi amiralii a căror stare de
sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiţii a
atribuţiilor ce le revin pot fi menţinuţi în activitate, astfel:
a) generalii de brigadă, generalii de flotilă
aeriană, contraamiralii, generalii de divizie, generalii de divizie
aeriană şi viceamiralii, până la vârsta de 62 de ani;
b) generalii de corp de armată, general-comandorii, viceamiral-comandorii,
generalii de armată, generalii inspectori şi amiralii, până la
vârsta de 64 de ani.
În raport cu nevoile de încadrare ale forţelor armate, coloneii şi
comandorii care dovedesc o înaltă competenţă profesională,
medici, farmacişti, jurişti încadraţi în funcţii de
specialitate, ingineri, ziarişti, cadre didactice în
învăţământul superior, din sistemul de control financiar de
gestiune şi alţi colonei şi comandori care ocupă
funcţii importante pentru apărarea şi siguranţa
naţională, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului
Major General, precum şi cei care au titlul de doctor în specialitate, pot
fi menţinuţi peste limita de vârstă în grad prevăzută
la art. 92, cel mult 5 ani, dacă starea de sănătate le permite
îndeplinirea atribuţiilor.
Aprobarea de menţinere în activitate a generalilor şi coloneilor
prevăzuţi la alin. 1 şi 2 se dă semestrial de către
ministrul apărării naţionale, celor în cauză aducându-li-se
la cunoştinţă cu cel puţin 6 luni înainte că vor fi
trecuţi în rezervă sau direct în retragere.
Art. 87. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în activitate condamnaţi prin hotărâre judecătorească la
pedeapsa închisorii cu executarea acesteia, precum şi cei condamnaţi
pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa închisorii
cu suspendarea executării ori cu amendă se trec în rezervă sau
direct în retragere.
Art. 88. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în activitate pentru care consiliile de judecată au stabilit că au
încălcat prevederile art. 28 şi 30 alin. 2 se trec în rezervă
sau direct în retragere.
Art. 89. - Hotărârea privind menţinerea în activitate a cadrelor
militare pentru care s-a început urmărirea penală sau care sunt
trimise în judecata instanţelor militare se ia după soluţionarea
cauzei de către parchetul militar ori de către instanţa de
judecată militară.
În acest interval de timp ofiţerii, maiştrii militari şi
subofiţerii arestaţi se suspendă din funcţie, iar cei care
sunt cercetaţi şi judecaţi în stare de libertate sau
eliberaţi pe cauţiune se pun la dispoziţie. Pe timpul
suspendării din funcţie, ofiţerii, maiştrii militari
şi subofiţerii nu beneficiază de nici un drept de la Ministerul
Apărării Naţionale. Cei puşi la dispoziţie îndeplinesc
atribuţiile stabilite de comandanţii unităţilor din care
fac parte şi beneficiază de drepturile băneşti
corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum.
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii condamnaţi,
care anterior au fost suspendaţi din funcţii, se trec în rezervă
începând cu data suspendării.
În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori
achitarea, aceştia vor fi repuşi în toate drepturile avute la data
suspendării din funcţie, respectiv a punerii la dispoziţie.
Repunerea în drepturi se poate dispune şi în cazul încetării
urmăririi penale ori a procesului penal.
Art. 90. - Cadrele militare în activitate, care nu îndeplinesc
condiţiile de pensionare, nu pot fi trecute în rezervă pe timpul cât
se află în incapacitate temporară de muncă, fiind internate în
spitale ori sanatorii, se găsesc în concedii medicale sau în concediu
pentru creşterea copilului, iar cadrele militare femei, nici în perioada
gravidităţii, a concediului de risc maternal şi a celui de
maternitate, acordate potrivit art. 15.*
Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică celor care urmează să fie
trecuţi în rezervă potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. g), h),
j), k) şi l), art. 87 şi 88.
__________
*Alineatul
(1) a fost modificat prin art. II din O.U.G.
nr. 77/2007.
Art. 91. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
care au angajament cu Ministerul Apărării Naţionale să
îndeplinească serviciul în armată o anumită perioadă de
timp, în situaţia că nu respectă angajamentul şi sunt
trecuţi în rezervă prin aplicarea uneia dintre prevederile de la art.
85 alin. 1 lit. g)-l), art. 87 şi 88, sunt obligaţi să restituie
cheltuielile de întreţinere pe timpul şcolarizării, în
condiţiile stabilite prin lege.
CAPITOLUL VIII
Limitele de vârstă şi stagiile minime în grad
Secţiunea 1
Limitele de vârstă în grad
Art. 92. - Limitele de vârstă în grad, în ani, până la care
ofiţerii pot fi menţinuţi în activitate, precum şi în cele
3 clase de evidenţă, în rezervă, sunt:
a) pentru sublocotenent si aspirant:
- in activitate - 35 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - 35, 45, 60 b) pentru locotenent: - in activitate - 40 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - 35, 45, 60 c) pentru capitan: - in activitate - 50 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - 40, 50, 60d) pentru maior si locotenent-comandor: - in activitate - 50 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - 45, 50, 60e) pentru locotenent-colonel si capitan-comandor: - in activitate - 55 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - 50, 55, 60f) pentru colonel si comandor: - in activitate - 55 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - -, -, 60 g) pentru general de brigada - cu o stea, general de flotila aeriana - cu o
stea, contraamiral de flotila - cu o stea, general maior - cu doua stele si
contraamiral - cu doua stele:* - in activitate - 60 - in rezerva - clasa a III-a - 62 h) pentru general-locotenent - cu trei stele, viceamiral - cu trei stele,
general - cu patru stele si amiral - cu patru stele:* - in activitate - 60 - in rezerva - clasa a III-a - 64
|
__________
*Literele
g) şi h) au fost modificate prin art. I pct. 4 din O.U.G.
nr. 4/2004.
Art. 921. - În Ministerul Apărării Naţionale limitele de
vârstă în grad, în ani, până la care ofiţerii pot fi
menţinuţi în activitate, precum şi în cele 3 clase de
evidenţă, în rezervă, sunt: *
a) pentru sublocotenent si aspirant:
- in activitate - 35 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 35, 45, 50 b) pentru locotenent: - in activitate - 38 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 35, 40, 50 c) pentru capitan: - in activitate - 42 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 42, 50, 55d) pentru maior si locotenent-comandor: - in activitate - 47 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 45, 50, 55e) pentru locotenent-colonel si capitan-comandor: - in activitate - 53 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 50, 55, 60f) pentru colonel si comandor: - in activitate - 55 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 50, 55, 60 g) pentru general de brigada - cu o stea, general de flotila aeriana - cu ostea si contraamiral de flotila - cu o stea: - in activitate - 56 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a -, -, 60 h) pentru general maior - cu doua stele, contraamiral - cu doua stele: - in activitate - 57 - in rezerva - clasa a III-a - 62 i) pentru general locotenent - cu trei stele, viceamiral - cu trei stele: - in activitate - 58 - in rezerva - clasa a III-a - 62 j) pentru general - cu patru stele, amiral - cu patru stele: - in activitate - 59 - in rezerva - clasa a III-a - 64.
|
__________
*Articolul
a fost introdus prin art. I pct. 14 din O.U.G. nr. 90/2001.
Art. 93. - Limitele de vârstă în grad, în ani, până la care
maiştrii militari şi subofiţerii pot fi menţinuţi în
activitate, precum şi în cele 3 clase de evidenţă, în
rezervă, sunt:
a) pentru maistru militar clasa a IV-a si sergent major:
- in activitate - 40 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - 45, 50, 60b) pentru maistru militar clasa a III-a si plutonier: - in activitate - 45 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - 45, 50, 60
c) pentru maistru militar clasa a II-a si plutonier major:
- in activitate - 50 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - 50, 55, 60d) pentru maistru militar clasa I si plutonier adjutant: - in activitate - 55 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - 50, 55, 60e) pentru maistru militar principal si plutonier adjutant sef: - in activitate - 55 - in rezerva (clasele I, a II-a si a III-a) - 55, -, 60
|
Art. 931. - În Ministerul Apărării Naţionale limitele de
vârstă în grad, în ani, până la care maiştrii militari şi
subofiţerii pot fi menţinuţi în activitate, precum şi în
cele 3 clase de evidenţă, în rezervă, sunt: *
a) pentru maistru militar clasa a V-a si sergent:
- in activitate - 37 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 35, 45, 50
b) pentru maistru militar clasa a IV-a si sergent major:
- in activitate - 38 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 35, 45, 50c) pentru maistru militar clasa a III-a si plutonier: - in activitate - 42 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 42, 50, 55
d) pentru maistru militar clasa a II-a si plutonier-major:
- in activitate - 47 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 45, 50, 55e) pentru maistru militar clasa I si plutonier adjutant: - in activitate - 53 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 50, 55, 60
f) pentru maistru militar principal si plutonier adjutant principal:
- in activitate - 55 - in rezerva - clasele I, a II-a si a III-a - 50, 55, 60.
|
__________
*Articolul
a fost introdus prin art. I pct. 15 din O.U.G.
nr. 90/2001,
astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 652/2001.
Secţiunea a 2-a
Stagiile minime în grad
Art. 94. - În timp de pace, stagiul minim în grad pentru înaintarea în
gradul următor a ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor în activitate se stabileşte astfel:
A. Pentru ofiţeri:
a) sublocotenent si aspirant 3 ani b) locotenent 5 ani c) capitan 5 ani d) maior si locotenent-comandor 5 ani e) locotenent-colonel si capitan-comandor 5 ani.
|
Pentru gradele de colonel, comandor şi superioare acestora nu se stabilesc
stagii în grad. Prin derogare de la aceste prevederi, pentru înaintarea în
gradul următor a ofiţerilor din Ministerul Apărării
Naţionale, având gradul de colonel, respectiv comandor, general de
brigadă, respectiv general de flotilă aeriană şi
contraamiral de flotilă, şi general-maior, respectiv contraamiral, se
stabileşte stagiul minim în grad de 2 ani.
*
B. Pentru maiştri militari şi subofiţeri:
a) maistru militar clasa a IV-a si sergent major 4 ani b) maistru militar clasa a III-a si plutonier 5 ani c) maistru militar clasa a II-a si plutonier major 7 ani d) maistru militar clasa I si plutonier adjutant 6 ani.
|
__________
*Alineatul
(2) de la lit. A a fost modificat prin art. unic din O.U.G.
nr. 182/2001.
Art. 941. - Pentru cadrele militare prevăzute la art. 2 alin. 21
lit. Aa) stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor, în
timp de pace, este de 3 ani. *
__________
*Articolul
a fost introdus prin art. I pct. 16 din O.U.G. nr. 90/2001.
Art. 95. - La calculul stagiului minim în grad nu se ia în considerare
timpul în care ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
au absentat de la program datorită incapacităţii temporare de
muncă şi concediilor prevăzute la art. 15 alin. 1, dacă
absenţele însumează 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici
consecutivi.
Art. 96. - Stagiul minim în grad se reduce cu un an pentru ofiţerii,
maiştrii militari şi subofiţerii în activitate care, pe întreaga
durată a stagiului, îndeplinesc funcţii de personal navigant din
aviaţie, de paraşutişti, de personal ambarcat pe submarine, pe
vedete torpiloare sau pe alte nave similare, stabilite prin ordin al
ministrului apărării naţionale, precum şi pentru scafandri.
Art. 97. - În timp de pace, stagiul minim în grad pentru ofiţerii,
maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă este mai mare
cu un an decât cel prevăzut la art. 94, iar în timp de război este cel
de la articolul respectiv. La chemarea în activitate, pentru stabilirea
stagiului în gradul pe care îl au, li se iau în calcul trei pătrimi din
stagiul în gradul pe care îl au ca rezervişti.
Art. 98. - În timp de război, stagiul minim în grad se reduce la
jumătate pentru ofiţerii, maiştrii militari şi
subofiţerii în activitate, precum şi pentru cei în rezervă
mobilizaţi în unităţi militare. Timpul cât sunt încadraţi
în unităţi din zona acţiunilor militare se socoteşte dublu
la calculul stagiului minim în grad.
Art. 99. - Timpul cât ofiţerii, maiştrii militari şi
subofiţerii în activitate au fost condamnaţi cu suspendarea
condiţionată a executării pedepsei ori au fost condamnaţi
cu executarea acesteia, însă au fost amnistiaţi sau
graţiaţi înainte de a începe executarea, precum şi timpul cât
ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă
au fost condamnaţi la închisoare cu executarea pedepsei într-un loc de
detenţie sau prin muncă fără privare de libertate, nu se ia
în calculul stagiului minim în grad, cu excepţia cazurilor când, în urma
rejudecării cauzei, instanţa competentă a pronunţat
achitarea.
CAPITOLUL IX
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 100. - Sistemul de evidenţă a cadrelor militare în
activitate şi în rezervă, metodologia acestei activităţi,
în timp de pace şi în timp de război, precum şi organele care
ţin evidenţa se stabilesc de Ministerul Apărării
Naţionale, mai puţin situaţiile reglementate prin lege.
Actul oficial prin care se dovedeşte, în cadrul Ministerului
Apărării Naţionale, vechimea în serviciul militar şi
funcţiile îndeplinite de ofiţeri, maiştri militari şi
subofiţeri este fişa matricolă.
Art. 101. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
în activitate pot fi detaşaţi pentru a executa misiuni în afara
Ministerului Apărării Naţionale. Detaşarea şi
încetarea detaşării se fac prin ordin al ministrului
apărării naţionale sau al comandanţilor stabiliţi de
acesta.
Pe timpul detaşării, ofiţerii, maiştrii militari şi
subofiţerii au îndatoririle şi drepturile ce le revin din calitatea
de cadru militar în activitate, precum şi obligaţia de a participa la
pregătirea militară în cadrul unităţii stabilite de
Ministerul Apărării Naţionale.
În situaţia când interesele Ministerului Apărării Naţionale
o impun, se poate dispune încetarea detaşării cadrelor militare prin
ordinul ministrului apărării naţionale sau al comandanţilor
stabiliţi de acesta.
Art. 102. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii
trecuţi în rezervă sau direct în retragere pot fi angajaţi în
sectoarele civile pe baza licenţei sau diplomei de absolvire a
instituţiilor militare de învăţământ ori li se iau în
considerare studiile militare potrivit echivalării stabilite printr-un
nomenclator elaborat de Ministerul Apărării Naţionale şi
Ministerul Învăţământului, cu avizul Ministerului Muncii şi
Protecţiei Sociale.
Art. 103. - Ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor trecuţi în rezervă potrivit prevederilor art. 85
alin. 1 lit. c), d) şi e) şi care nu îndeplinesc condiţiile
pentru a beneficia de pensie militară de serviciu li se va asigura, cu
prioritate, recalificarea şi reintegrarea în muncă prin grija
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Art. 104. - În sensul prevederilor prezentei legi, prin termenul
unităţi militare se înţelege companiile şi batalioanele
corp aparte, precum şi toate eşaloanele de nivel similar şi
superioare acestora.
În caz de război unităţile considerate ca făcând parte din
zona acţiunilor militare se stabilesc de către Marele Cartier
General.
Art. 105. - Pentru menţinerea legăturii ofiţerilor,
maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezervă cu
preocupările curente din cadrul armatei, Ministerul Apărării
Naţionale organizează acţiuni de informare a acestora cu privire
la diverse laturi şi aspecte ale dezvoltării ştiinţei
şi artei militare, ale perfecţionării procesului de
pregătire a trupelor şi ale înzestrării cu tehnică
militară.
Art. 106. - Ofiţerii în activitate şi în rezervă care la
data intrării în vigoare a prezentei legi au gradul de locotenent major
vor fi înaintaţi în gradul următor astfel:
a) cei care sunt în ultimul an de stagiu în grad ori au
depăşit acest stagiu vor fi înaintaţi în gradul de căpitan;
b) ofiţerii în activitate care au o vechime în grad de
până la 4 ani şi ofiţerii în rezervă care au o vechime în
grad de până la 5 ani vor fi înaintaţi în gradul de căpitan
şi li se va prelungi stagiul în acest grad cu numărul de ani cu care
au fost înaintaţi în grad mai devreme decât în condiţiile
prevăzute de reglementările existente până la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
Ofiţerii în activitate menţionaţi la alin. 1 se înaintează
în gradul următor fără a li se cere să fie încadraţi
în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad egal sau mai
mare decât gradul de căpitan.
Ofiţerilor care la aceeaşi dată au gradul de locotenent li se
prelungeşte stagiul în grad, peste cel stabilit la art. 94, cu 3 ani celor
în activitate şi cu 4 ani celor în rezervă.
Ofiţerii în activitate menţionaţi la alin. 3, pe timpul celor 3
ani, dar numai până la prima modificare a soldelor de grad, vor primi
solda de grad corespunzătoare gradului de locotenent major,
prevăzută în reglementările existente la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
Art. 107. - Dispoziţiile art. 55 alin. 1, referitoare la vechimea în
funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe
care îl au ofiţerii ce urmează a fi înaintaţi în gradul
următor, se aplică după un an de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
Dispoziţiile art. 56 alin. 1 paragraful B lit. a) şi ale art. 80 se
aplică ofiţerilor în activitate după o perioadă de 3 ani,
timp în care se poate organiza şi examenul pentru gradul de maior, iar
cele de la art. 56 alin. 1 paragraful B lit. b) şi paragraful C lit. c),
după o perioadă de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Timp de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, locotenent-coloneii
şi căpitan-comandorii care nu îndeplinesc condiţiile
prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. b) vor putea fi
înaintaţi în gradul următor în urma promovării examenului pentru
gradul de colonel, respectiv de comandor.
În termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elimina
toate cazurile care intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 74
alin. 2.
Ofiţerii cu grade de la căpitan la locotenent-colonel şi
căpitan-comandor care, în termen de un an de la data intrării în
vigoare a prezentei legi, sunt trecuţi în rezervă sau direct în
retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)-e) şi nu au fost înaintaţi
în grad pe timpul cât s-au aflat în activitate, deoarece nu erau încadraţi
pe funcţii corespunzătoare noilor grade, la trecerea în rezervă
sau direct în retragere vor fi înaintaţi în gradul următor, chiar
dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la cap. IV, cu excepţia
celor de la art. 54.
Cadrelor militare li se conferă ordinul sau medalia "Semnul
onorific", conform prevederilor legale în vigoare, acordându-li-se brevete
care atestă decoraţiile conferite.
Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii fără studii
militare superioare, încadraţi pe funcţii de colonel, respectiv
comandor, vor putea fi avansaţi în gradul următor, în timp de 3 ani
de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în urma promovării examenului
pentru gradul de colonel, respectiv comandor, chiar dacă nu îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. a).
Art. 108. - Prevederile din prezenta lege referitoare la cadrele militare
în rezervă şi în retragere, pensionari militari, se aplică
şi celor aflaţi în plată la intrarea în vigoare a prezentei
legi.
Art. 1081. - Gradul de sergent acordat militarilor din Ministerul
Apărării Naţionale până la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă se înlocuieşte cu gradul de
caporal.
Până la data de 31 decembrie 2003 se vor elimina toate cazurile care
contravin prevederilor art. 75 alin. 2. În această perioadă cadrele
militare din Ministerul Apărării Naţionale, care la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă erau
numite în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade
superioare celor pe care le au, pot fi înaintate succesiv în grad până la
gradele prevăzute în statele de organizare, dacă au studiile
corespunzătoare funcţiilor şi au obţinut cel puţin
calificativul «foarte bun» în ultimul an de activitate.
*
__________
*Articolul
a fost introdus prin art. I pct. 17 din O.U.G. nr. 90/2001.
Art. 109. - Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod
corespunzător şi ofiţerilor, maiştrilor militari şi
subofiţerilor aparţinând Ministerului de Interne şi Ministerului
Justiţiei, respectiv serviciilor de stat specializate în domeniul
apărării şi siguranţei naţionale care, potrivit legii,
au în structurile proprii personal militar.
Competenţele ministrului apărării naţionale, stabilite prin
prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii
ministerelor şi serviciilor respective; cele ale şefului Statului
Major General, de către înlocuitorii de drept ai acestora, iar cele ale
colegiului ministerului, de consiliul director.
Dispoziţiile art. 2 alin. 21 paragrafele A, B lit. a) şi
b), art. 5 alin. 2, art. 40 alin. 1 lit. e) şi f), art. 411,
art. 50 alin. 5, art. 51 alin. 2, art. 54 alin. 2, art. 75 alin. 2, art. 751,
art. 85 alin. 1 lit. e1), art. 921, art. 931
şi ale art. 1081 se aplică în exclusivitate cadrelor
militare din Ministerul Apărării Naţionale.
*
Încadrarea, promovarea, limitele de vârstă şi condiţiile de
menţinere în magistratura militară sunt cele prevăzute în Legea
nr. 92/1992 pentru organizarea
judecătorească, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi în Legea nr. 54/1993 pentru organizarea
instanţelor şi parchetelor militare, republicată. Trecerea în
rezervă a magistraţilor militari se face după eliberarea lor din
funcţie, potrivit legii.*
__________
*Alineatele
(3) şi (4) au fost introduse prin art. I pct. 18 din O.U.G. nr. 90/2001,
astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 652/2001.
- Alineatul (3) a
fost modificat prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 4/2004.
Art. 110. - Transferul cadrelor militare între ministerele şi serviciile
menţionate la art. 109 se face prin ordin al conducătorului
instituţiei din subordinea căreia se transferă, la cererea ori
cu acordul conducătorului instituţiei la care se transferă.
Art. 111. - Miniştrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat
şi asimilaţii acestora, civili, din Ministerul Apărării
Naţionale şi instituţiile prevăzute la art. 109,
beneficiază de drepturile materiale stabilite în prezenta lege pentru
cadrele militare în activitate, echivalente ofiţerilor cu grad de general,
respectiv de amiral. *
__________
*Articolul
a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G.
nr. 4/2004.
Art. 112. - În sensul prevederilor prezentei legi, familia cadrelor
militare cuprinde soţul, copiii şi părinţii aflaţi în
întreţinerea legală a acestora.
Art. 113. - Prezenta lege intră în vigoare după 60 de zile de la
publicarea ei în Monitorul Oficial al României. La aceeaşi dată
Statutul corpului ofiţerilor, Statutul corpului maiştrilor militari
şi Statutul corpului subofiţerilor, aprobate prin H.C.M. nr. 1.177/1965, nr.
924/1964 şi nr. 1.178/1965, precum şi orice alte dispoziţii
contrare se abrogă.
Această lege
a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în
şedinţa comună din 29 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia
României.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
VASILE LUPU prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
|
Bucureşti, 11 iulie
1995.
Nr. 80.