STRATEGIA GENERALĂ A ASOCIAŢIEI ŞI
PROGRAMUL PENTRU ANUL URMĂTOR
Prevederile Statutului Asociaţiei de Prietenie a Militarilor Creştini din România-Cornelius privind scopurile şi obiectivele asociaţiei, drepturile şi îndatoririle membrilor şi condiţiile generale de funcţionare constituie baza legală a direcţionării activităţii acesteia. Pentru punerea în practică a acestor prevederi cu caracter general, adunarea generală a asociaţiei stabileşte periodic, în funcţie de evoluţia condiţiilor ce determină exitenţa şi funcţionarea asociaţiei, direcţiile de acţiune, modul de structurare departamentală şi teritorială, tipurile de activităţi avute în vedere, precum şi programul de principiu al activităţilor asociaţiei pentru anul următor. După discutarea şi adoptarea în Adunarea Generală, acestea vor ghida întreaga activitate a asociaţiei până la următoarea întrunire a forului decizional suprem al acesteia.
1. Direcţia principală de efort a Asociaţiei de Prietenie a Militarilor Creştini din România-Cornelius o constituie cultivarea şi dezvoltarea, între membri, a relaţiilor de prietenie în Hristos. Ne propunem să stabilim între noi acel tip de relaţie pe care l-a avut în vedere Domnul Iisus Hristos atunci când a spus: „cum v-am iubit eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii”. Prietenia este inclusă în dragosea christică, după cum şi prietenia, în general, include dragoste. Cei mai mulţi dintre noi duc lipsă de o astfel de relaţie. Cei care o au deja, nu se vor întrista să fie îmbogăţiţi cu cel puţin una în plus.
Domnul Iisus i-a iubit pe ucenicii săi cu dragostea pe care le-a poruncit-o şi lor. El le-a spus: „voi sunteţi prietenii mei”. Şi le-a descoperit planul Său, mai mult chiar decât ei puteau să înţeleagă, în momentul acela. Şi S-a dat pe Sine, în întregime, cu tot ce era El: trupul său, persoana Sa, Viaţa Sa, relaţia Sa cu Tatăl. Nu a păstrat nimic pentru Sine. A dat tot pentru ca prietenii Lui să aibă Viaţa şi să o aibă din plin.
Noi ca şi urmaşi ai Lui, ca ucenici, să învăţăm de la El. Putem începe cu o relaţie ca aceea dintre David şi Ionatan. Despre ultimul dintre ei ştim că şi-a lipit sufletul de David şi apoi şi-a pus în pericol relaţia cu tatăl său, chiar viaţa, pentru a-i fi de folos prietenului său. Nouă, care ne-am alipit de Harul care este în Hristos, nu poate să ne fie greu să ne lipim sufleteşte unii de alţii. Dacă vedem în fiecare dintre noi Harul lui Dumnezeu multiplicat şi exprimat în credinţa pe care El a sădit-o în fiecare dintre noi, nu putem să nu-i iubim pe aceia pe care El îi iubeşte atât de mult. Nu putem să nu ne pese de aceia care au slujit sau încă slujesc sub acelaşi drapel, cu care am suferit aceleaşi privaţiuni sau cu care am gustat micile bucurii pe care viata de soldat le oferă şi care, în plus, s-au pus în slujba lui Dumnezeu. Putem trece peste tot ceea ce ne separă pentru a găsi şi rămâne în ceea ce ne uneşte, încredinţaţi că, în acest fel, îl bucurăm pe acela care ne-a iubit pe când eram încă păcătoşi şi s-a coborât până la noi, în lumea nostră de păcat şi durere, ca să ne scoată, să ne restaureze să ne aducă la viaţă şi să ne ridice la sine, acolo unde nu mai este nici durere, nici suferinţă, nici umbră de întristare, ci numai pace şi bucurie în Duhul Sfânt.
De aceea, chiar dacă apropierea, prietenia, legătura strânsă poruncită de Hristos ne obligă să dăruim (voinţă, milă, bunătate, îngăduinţă, răbdare, dragoste, timp, sacrificiul sau alterarea altor relaţii sau activităţi, resurse financiare etc), să nu uităm că este mai bine să dai decât să primeşti şi că cine dă în felul acesta, pentru Numele Lui Iisus, va primi însutit, în veacul acesta, iar în cel viitor, viaţa veşnică împreună cu Dumnezeu. Aceasta ne face bine nouă, în primul rând, apoi celor de care ne apropiem în felul acesta (reciprocitatea mişcării este mai mult decât de dorit). Dar, mai mult decât orice, aceasta are un enorm potenţial de a face bine celor care nu au avut harul de a cunoaşte îndurarea, bucuria, pacea şi slava care sunt în Dumnezeu prin Hristos. Dacă e să influenţăm în bine mediul în care trăim, nu este o cale mai bună şi mai puternică decât dragostea manifestă, nu doar proclamată, ci vizibilă, pipăibilă. Sf. Ap. Ioan a vorbit despre „ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieţii”. Viaţa în Hristos trebuie să fie făcută accesibilă simţurilor celor ce nu o cunosc. Acest lucru este posibil printr-o astfel de prietenie dintre noi, în numele Lui, care să-L arate pe El, Viaţa adevărată, strălucind în noi ca “nişte lumini în lume”. Oricât s-ar strădui cineva, Evanghelia iubirii nu poate avea o propovăduire mai eficace.
Acest lucru presupune deschidere a inimii, disponibilitate pentru comunicare şi relaţii, răspuns pozitiv la iniţiativa celuilalt, participare efectivă, efort pentru depăşirea barierelor de comunicare, căutarea persoanelor pentru care există mai multă afinitate, participare activă la orice formă de iniţiere şi dezvoltare, de amplificare a relaţiei: de la comunicare la întâlnire, la ajutor spiritual sau material etc etc etc. Pe scurt, este vorba de tot ceea ce ne îndeamnă iubirea “cu fapta şi cu adevărul”. Este destul să ne întrebăm ce ne-ar cere iubirea să facem într-o împrejurare sau alta şi vom găsi răspunsul la orice: a participa sau nu la un eveniment organizat de aociaţie su de membrii filialei locale; a iniţia o legătură cu cineva care este singur sau chiar cu cineva despre care ştim că s- îndepărtat de harul lui Dumnezeu; a ajuta familia unui veteran în mare nevoie sau aceea a unui erou căzut la datorie etc.
De aceea, nu vom ezita nici o clipă să răspundem oricărei chemări care face parte din dragostea lui Hristos în acţiune, fie că vine printr-un om, fie că vine prin Duhul lui Dumnezeu, înăuntru nostru. Vom da la o parte orice carapace şi orice acţiune autoprotectoare în relaţii. Vom renunţa a ne mai apropia de ceilalţi cu atitudinea “dă-mi, fă-mi!” şi vom practica tot mai intens atitudinea “ce pot să-ţi dăruiesc, ce pot să-ţi fac în dragostea lui Hristos?”. Vom promova relaţii bazate pe adevăr, evitarea oricărei forme de făţărnicie, falsitate, formalism. Vom căuta să fim cât se poate de sensibli la problemele fiecăruia, prin respectul profund al persoanei, atenţie, preocupare sinceră, contact permanent, gata oricând la a dărui dragoste, a exprima în mod practic dagostea christică, mai ales cu fraţii în credinţă şi, în mod deosebit cu membrii Asociaţiei de prietenie a militarilor creştini. De la un simplu telefon sau scrisoare (e-mail) la rugăciune, vizită, convorbire, sfat, participare la acţiuni comune, ajutor de orice natură, inclusiv material sau finaciar, totul motivat de dragostea lui Hristos care a dorit ca noi toţi să fim una în El.
Prietenia presupune comunicare. Importanţa comunicării reiese din faptul că prin ea începe şi se menţine prietenia. Membrii asociaţiei sunt îndemnaţi să comunice cât se poate de mult unii cu alţii. Comunicarea cere disponibilitate, voinţă, decizie de a stabili şi menţine legături, de a spune celorlalţi despre tine, despre probleme, despre succese. Comunicarea cere timp special destinat acestui scop, zilnic. În fine, pentru a ţine legătura cu cei aflaţi la distanţă, comunicarea cere mijloace speciale şi alocarea de resurse în acest scop. Credem că internetul poate fi, pentru cei mai mulţi dintre noi, un mijoc adecvat pentru a ţine legătura şi a ne informa. În scopul uşurării legăturii, recomandăm celor care au posibilitatea sa se conecteze şi să folosească zilnic acest mod de comunicare şi informare.
Dacă Asociaţia de prietenie a militarilor creştini nu însemnă, în primul rând, prietenie în Hristos, atunci orice altceva este în zadar şi, mai devreme sau mai târziu, sortit eşecului. Dacă între noi este prietenia poruncită de Hristos, ne vom putea încuraja în credinţa noastră, ne vom putea ajuta unii pe alţii, vom putea promova valorile creştine în mediul militar, în familie şi în societate, vom putea fi de ajutor celor în nevoie, vom contribui la dezvoltarea profesionalismului şi a spiritului de datorie faţă de ţară a celor de sub drapel, la creşterea prestigiului instituţiei militare în societatea românească şi chiar pe plan internaţional. Toate obiectivele şi scopurile Asociaţiei depind de gradul de realizare practică a denumirii ei. Prietenia ce rezultă din trăirea practică a dragostei christice are în sine puterea necesară de a mişca multe lucruri - chiar mentalităţi, concepţii de viaţă, caractere – aspecte ale fiinţei umane care sunt cel mai greu de influenţat.
2. Creşterea spirituală a membrilor asociaţiei va constitui a doua direcţie de efort. Dorim să ne sprijinim şi încurajăm unii pe alţii pentru a creşte mereu în cunoaşterea dragostei lui Hristos, în atingerea plinătăţii staturii Lui. Acest lucru va fi urmărit prin conţinutul principalelor activităţi, de la conferinţele anuale la întâlnirile de rugăciune şi celellate momente când vom fi împreună, precum şi prin editarea materialelor scrise avute în vedere, participarea la emisiunile radio-TV etc. Fiecare membru va urmări în mod special să realizeze creşterea personală pe care o aşteaptă Acela care a investit în noi tot ce avea mai scump, evitând orice raportare rutinală la Dumnezeul cel Viu, orice lucru care ar putea duce la întreruperea creşterii sau a legăturii cu El.
3. Multiplicarea, creşterea numerică a membrilor asociaţiei face parte intgrantă din viziunea noastră pentru o armată care, prin majoritatea membrilor săi, ar trebui să promoveaze creştinismul biblic, trăind efectiv noua viaţă disponibilă în Hristos. Suntem încredinţaţi că mai binele Armatei României, ca şi al ţării stă în trăirea valorilor creştine. Având în vedere procentul covârşitor al celor de se declară creştini, nu se pune problema prozelitismului religios. Noi chemăm oamenii să facă parte dintr-o organizaţie neguvernamentală legal constituită, care promovează valorile creştine de pe poziţii nedenominaţionale, nu îi chemăm la nici o biserică sau cult religos. De altfel, chemarea noastră la prietenia în Hristos a militarilor ce se declară creştini foloseşte mai puţin cuvintele şi mai mult realitatea a ceea ce suntem noi în El.
4. Ajutorarea celor în nevoie izvorăşte direct din dragostea care o avem unii pentru alţii şi din prietenia noastră. Dorinţa noastră de a ajuta se bazează pe porunca lui Dumnezeu. Ajutorul p ecare îl avem în vedere poate lua orice formă, de la sprijinul în rugăciune, la un sfat bun, prezenţa fizică şi ajutor în diverse activităţi casnice până la sprijinul material şi financiar, după caz. Deşi, în prezent asociaţia nu are resurse materiale/financiare pe care să se bazeze pentru acest scop, sperăm că acestea vor veni în timp, aşa cum se întâmplă de obicei atunci când problema este cunoscută. În acelaşi timp, ştim că fiecare dintre noi poate face ca puţinul pe care îl are să se transforme într-o bogăţie de binecuvântare pentru cineva care are şi mai puţin sau deloc. De aceea, încurajăm pe membrii noştri să se informeze reciproc cu problemele pe care le au, indiferent de ce natură sunt, pentru ca şi departamentul aferent problemei, precum şi conducerea asociaţiei şi, după caz, toţi cei care ar putea face ceva să fie în cunoştinţă de cauză, astfel încât, acolo unde soluţiile sunt la îndemână să se acţioneze imediat, iar acolo unde se cere timp şi efort mai amplu să se poată avea în vedere pentru acţiune ulterioară, funcţie de oportunităţi.
5. Consilierea pe care dorim să o promovăm are două forme: consilierea juridică şi consilierea spirituală. Fiecare dintre ele va fi oferită în departamente distincte. Aceste direcţii de acţiune sunt impuse de nevoile membrilor. Ştim cât de mult suferă oameni de lipsa de consiliere.
Din punct de vedere juridic: necunoaşterea prevederilor legale, a formalităţilor şi procedurilor legale pentru diferite probleme de viaţă crează adesea bariere şi dificultăţi imense în rezolvarea unor probleme care, de cele mai multe ori sunt relativ simple.
Din punct de vedere spiritual, consilierea pe care dorim să o dăm nu se vrea una care să înlocuiască actul de consiliere al bisericii, ci să-l completeze in aspectele specifice domeniului militar.
Membrii Asociaţiei sunt încurajaţi să comunice, să caute consilierea, să nu se frământe şi îngrijoreze ca şi cum ar fi singuri, să adopte un spirit de familie, unde şi aceste probleme pot fi exprimate, cu şanse mult mai mari de a-şi găsi rezolvarea.
II. Structurarea departamentală şi
teritorială
a. Pentru buna organizare a activităţii, în cadrul asociaţiei se constituie următoarele departamente şi responsabilitati:
1. Militari activi – Mihai Brumă
2. Militari în rezervă/retragre şi veterani – Tamaş Mihai
3. Copii – Se asteapta oferte
4. Femei – Manuele Zota
5. Multiplicare – Se asteapta oferte
6. Creştere spirituală – Marian Petre
7. Consiliere juridică – Ionuţ Nistor
8. Consiliere biblică – Ghiţă Nicolae
9. Ajutor în nevoie – Costel Albu
b. Strucurarea teritorială are în vedere crearea posibilităţii de a acţiona organizat la nivel zonal şi local. Activitatea teritorială se desfăşoară prin respectarea prevederilor statutului asociaţiei şi a hotărârilor Adunării generale.
Asociaţia încurajează şi pune un accent deosebit pe acţiunile desfăşurate la nivel local şi individual, apreciind că, fără acţiunea permanentă la acest nivel, activitatea asociaţiei nu poate căpăta vizibilitatea şi eficienţa de care are nevoie pentru îndeplinirea în întregime a scopurilor sale.
Implicarea Cosiliului director şi a departamentelor în activităţile locale se va face în măsura în care acest lucru va fi considerat necesar, în deplin acord cu cei implicaţi şi în funcţie de posibilităţi.
Informarea permanentă, reciprocă despre acţiunile intreprinse şi modul de desfăşurare a acestora constituie expresia prieteniei ce ne leagă, a dorinţei de comunicare şi de recunoaştere a supremaţiei lui Dumnezeu, prin puterea căruia se fac toate lucrurile.
Responsabili:
Cojoc Constantin: VN, BC, NT, VS, GL
Grosu Marcel: SV, IS, BT
Tamas Mihai: BH, AR, MS, CS, HD
Rus Benone: CJ, MS, AB
Petre Marian: DJ, GJ, MH, OT, VL, TR
Nichita Marius: B, IF, GR
Manuel Ciobanu: BV, SB, CV, HR
Popovici, GH. Isidor: SM, MM
Zota Valeriu: PH, BZ, IT
Surducan Dumitru: SJ, BN
SE ASTEAPTA OFERTE: BR, CT, TL, CL
III. Tipuri de
activităţi
1. Conferinţe, mese rotunde, simpozioane
2. Întâlniri de rugăciune
3. Vizite
4. Stabilirea de relaţii personale, menţinerea şi aprofundarea acestora, comunicare continuă şi informare
5. Concursuri de cunoştinţe biblice (cu copiii)
6. Spectacole şi expuneri pe teme creştine
7. Emisiuni radio-TV
8. Publicaţii scrise
9. Cărţi
10.
Ajutorarea celor în nevoie
IV. Acţiuni/Evenimente
în atenţie pentru anul 2008
interes pentru APMCR
b.
Cărţii cu mărturiile militarilor creştini “Şi eu am crezut”
interes general
adecvată (ajutor, consiliere, intervenţie)
afinităţi/sinergic-compatibile
materiale informative adecvate –
biblii, cărţi, broşuri, CD-uri, casete).
Responsabilităţile teritoriale, departamentale, pe activităţi şi acţiuni se vor adapta ulterior si in functie de evoluţia lucrurilor, prin interacţiunea membrilor Consliului director cu membrii asociaţiei şi, după caz, în cadrul Adunarii Generale.
Ştim că Dumnezeu, Cel Atotputernic poate face mult mai mult decât cerem sau gândim noi. De aceea încredinţăm în mâna Lui şi strategia noastră generală şi programul pentru anul viitor, toată această lucrare în care dorim ca numele lui Iisus Hristos, care este mai presus de orice nume, să fie înălţat şi glorificat în inimile noastre, în vieţile noastre, în instituţia în care lucrăm, în societatea în care trăim, în omenirea întreagă.
Trăiască Domnul!